Supraproducţia de grâu nu ieftineşte pâinea

upă patru ani, România va avea din nou supraproducţie de grâu. Pâinea va rămâne însă la fel de scumpă.

Cu o cantitate de grâu de două ori mai mare decât necesarul anual al ţării noastre, toată lumea iese în câştig, de la producători la depozitari şi până la procesatori. O singură excepţie se va înregistra, consumatorul final, care nu va beneficia de nici un avantaj, pentru că preţul pâinii nu va scădea. Producătorii sunt mulţumiţi că vor avea multă marfă de vânzare, chiar dacă preţul grâului va mai scădea după finalizarea recoltării, iar depozitarii sunt încântaţi că vor avea depozitele pline. În mod evident, cei mai avantajaţi sunt procesatorii, care vor avea la dispoziţie grâu suficient la un preţ redus, dar care nu au de gând să ieftinească pâinea.

Anul acesta se estimează că producătorii agricoli vor obţine o cantitate de grâu peste nivelul celei din 2004, când a atins 7,7 milioane de tone. „Producţia de anul acesta nu este doar bună, este foarte bună. Sunt foarte mulţumit. Grâul este aur curat. Dacă ai în mână atâta aur, nu ai cum să fii nemulţumit“, a spus unul dintre latifundiarii României, Adrian Porumboiu. România a avut probleme cu grâul în ultimii ani pentru că producţiile au fost foarte mici, abia reuşind să acopere necesarul.

Astfel, anul trecut s-au obţinut doar 3,1 milioane de tone în condiţiile în care, în ţara noastră, se consumă anual 3,5 milioane de tone. Pe de altă parte, în această vară, cantitatea recoltată va fi dublă faţă de necesar. „După ce s-a recoltat 85% din grâu, putem spune că ne aşteptam la o producţie mai bună, dar oricum este mult mai bine decât anii trecuţi. Chiar şi cu o recoltă de şase milioane de tone este suficient grâu pentru a acoperi necesarul şi pentru a avea destul şi pentru export“, a spus Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale din judeţul Timiş.

În aceste condiţii, producătorii au mai multe opţiuni pentru a valorifica producţia. Dacă marii latifundiari au în general un sistem integrat, adică produc grâu, au depozite, dar şi posibilitatea de a-l procesa, ceilalţi trebuie să aleagă: fie vând grâul imediat după recoltare, fie îl depozitează la intermediari sau îl exportă. „Nu se pune problema că nu poţi valorifica grâul. Noi suntem fericiţi cu o producţie cât mai mare. Să ai în mână aurul şi să te întrebi ce să faci cu el? Nu se poate. Eu am sistem integrat, am ce face cu grâul. La o producţie de 140.000 de tone, surplusul îl voi exporta. Deja am aranjamente făcute atât în state europene, cât şi în afara Uniunii“, a spus Porumboiu.

Pentru că, în Europa, grâul este mai scump decât în România, o cantitate semnificativă va ajunge în diferite state din Uniune, care au nevoie de materie primă pentru panificaţie. „Va putea fi vândut în străinătate grâu de bună calitate
, care să fie folosit în panificaţie. De exemplu, în Ungaria se va vinde o cantitate importantă de grâu, pentru că ei preiau de la noi mai ieftin şi apoi vând în alte state, procesat şi mai scump. Producătorii români vând însă grâu şi în Germania, dar şi în Italia, care fabrică multe paste şi nu are o producţie suficientă pentru a-şi asigura materia primă“, a spus Viorel Matei.