Fostul premier Vasile Tarlev s-a trezit cu dosar la CEDO, depus de acţionarii fabricii Bucuria

La câteva zile după ce ex-premierul Vasile Tarlev a devenit preşedinte al Uniunii Centriste din Republica Moldova, formaţiune ce se declară în opoziţie faţă de Partidul Comuniştilor, dosarul penal în care este acuzat de garantarea ilegală a unui credit
la fabrica Bucuria a fost depus la CEDO.

Cel mai longeviv premier din istoria Republicii Moldova este acuzat de acţionarii fabricii de dulciuri Bucuria de faptul că ar fi eliberat o scrisoare de garanţie pentru un credit de 1,8 milioane dolari unei terţe persoane juridice, în perioada în care a fost director al acestei fabrici. Dosarul a fost intentat înainte de 2001, când Vasile Tarlev a fost desemnat premier, după care a obţinut câştig de cauză în instanţele naţionale. Acţionarii, care după mai bine de şapte ani contestă dosarul la CEDO, îl acuză pe Tarlev de a fi influenţat justiţia fiind prim-ministru.

Fostul premier Tarlev a declarat joi la o conferinţă de presă că dosarul este unul artificial, că are tentă politică şi a fost reactivat "la comanda
unor forţe politice interesate".

"Inventarea dosarelor nu este cea mai bună modalitate de a lupta cu adversarii şi concurenţii, este o practică încoresctă. La mijloc aici sunt interesele mai multor formaţiuni politice şi politicieni", a declarat Tarlev. El şi-a exprimat regretul pentru faptul că în Republica Moldova există tradiţia instrumentării unor dosare pentru concurenţii incomozi. "Devine, cu regret, o tradiţie ca atunci când cineva încearcă să se ocupe de politică, imediat să fie aduse la lumină materialele compromiţătoare", a spus Tarlev. Pe de altă parte, el le-a mulţumit concurenţilor pentru faptul că îi fac publicitate
pe gratis.

Potrivit agentului guvernamental la CEDO, Vladimir Grosu, acţionarii fabricii Bucuria au reclamat la CEDO încălcarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la proprietate şi au solicitat Moldovei despăgubiri în valoare de 2,5 milioane dolari. Guvernul urmează să prezinte Curţii observaţiile sale pe marginea acestui caz până la 21 octombrie.

La prima conferinţă de presă susţinută în calitate de preşedinte al Uniunii Centriste din Moldova, fostul premier Tarlev şi-a anunţat disponibilitatea de a constitui "o centură de prieteni" în jurul formaţiunii sale, anunţând că a discutat deja cu 13-14 partide politice în vederea colaborării sau constituirii unor alianţe. Toate aceste formaţiuni, a precizat Tarlev, sunt de pe segmentul de centru, "pentru că UCM va evita extremele". El a evitat să spună cine ar putea face parte din eventuala "centură de prieteni", însă la presiunea jurnaliştilor a menţionat formaţiunile pe care le consideră adversare. Pe extrema dreaptă ar fi cei pe care Tarlev i-a numit "unioniştii" – Partidul Liberal, Alianţa Moldova Noastră, Partidul Liberal Naţional, iar pe extrema stângă Partidul Ravnopravie, Partidul Socialist şi altele. "Adică toţi cei care sunt împotriva statalităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova", a conchis Tarlev.

Solicitat să dea o apreciere nivelului de democraţie din Republica Moldova, pe o scară de la 1 la 10, Tarlev a recunoscut că pe timpul când era premier, lucrurile se vedeau într-o culoare cu mult mai optimistă decât acum, când "a coborât printre oamenii simpli".

"Ca prim-ministru nota democraţiei era mai mare, cam 8-9, dar nu m-am aşteptat că vor fi atâtea probleme când am coborât la alt nivel. Acum nota pe care o pun e 7", a spus Vasile Tarlev. El a dat ca exemplu la problemele pe care le-a avut Uniunea Centristă cu închirierea sălii pentru congres. "Nu este normal ca unele partide să facă congrese gratuit la Palatul Naţional sau la Teatrul de operă, construite din banii publici, iar altele nici cu bani să nu poată închiria o sală pentru a-şi face congresul", a spus Tarlev, într-o aluzie la Partidul Comuniştilor, partidul lui Voronin.

Tot sub presiunea jurnaliştilor şi a experţilor prezenţi în sală, Tarlev a recunoscut că şi-a prezentat demisia din funcţia de premier fiind nemulţumit de unele decizii ale Congresului Partidului Comuniştilor, dar şi de unele acţiuni ale preşedintelui Voronin. Tarlev a promis că va face la un moment dat dezvăluiri, dar că acum este prematur. "Eu sunt nemulţumit de anumite acţiuni ale Partidului Comuniştilor ce ţin de politica de cadre. În plus
, chiar dacă susţin idea optimizării organelor publice, nu susţin desfiinţarea Ministerului Transporturilor şi a altor instituţii publice care sunt strict necesare. Lichidând o autoritate publică centrală, donatorii şi partenerii noştri externi, inclusiv UE, îşi fac impresia că această ţară nu are ca prioritate, în cazul dat, dezvoltarea transportului, a infrastructurii, a drumurilor şi finanţarea externă la adresa Moldovei va fi cu mult mai redusă", a avertizat Tarlev.

Mihai Petrache, devenit la 27 septembrie vicepreşedinte al formaţiunii pe care a înfiinţat-o în 2005, a declarat că prin desemnarea lui Vasile Tarlev în funcţia de preşedinte, Uniunea Centristă a pornit un proces de consolidare şi fortificare, urmând să devină "o forţă redutabilă".

"Şi să nu-şi facă nimeni iluzii că discuţiile în contradictoriu purtate la congres se vor transforma în confruntări continue între Petrache şi Tarlev. Scopul acestor discuţii democratice este unitatea partidului în ansamblu", a spus vicepreşedintele formaţiunii.

Alegerea lui Tarlev la conducerea Uniunii, în urma unui congres extraordinar care a avut loc sâmbătă, a fost însoţită de unele divergenţe între vechea şi noua
conducere a partidului. În timpul congresului, Mihai Petrache, fostul preşedinte al UCM, a spus că "nu este sigur că Vasile Tarlev nu are nicio legătură cu comuniştii" şi că ex-premierul ar fi schimbat condiţiile unui memorandum semnat între părţi.

Potrivit lui Petrache, acest memorandum prevedea ca Vasile Tarlev să devină preşedinte, iar Mihai Petrache preşedinte al Consiliului Republican al UCM. Având în vedere că o astfel de funcţie nu este stabilită în cadrul statutului partidului, Vasile Tarlev i-a propus funcţia de vicepreşedinte, dar Mihai Petrache şi-a menţinut dorinţa de a fi preşedinte al Consiliului Politic.