"2002 - un an de start in economia de piata pentru HIDROELECTRICA"

Desi seceta din lunile mai-iulie 2002 i-a adus societatii Hidroelectrica, pentru acea perioada, pierderi de 800 miliarde lei, totusi aceasta a incheiat anul cu un profit de circa 150 miliarde lei. Anul 2002 a fost cel mai bun an investitional, societatea reusind sa investeasca in retehnologizari peste 4.000 miliarde lei. Totodata, a continuat restructurarea organizatorica, externalizand serviciile de mentenanta, dar a si preluat MHC-urile de la Electrica si Termoelectrica. In anul 2003, Hidroelectrica a intrat cu un grad de umplere a lacurilor de 62%, ceea ce reprezinta peste 1,5 miliarde kWh. Aceasta situatie buna a lacurilor ii confera societatii stabilitate in productia de energie hidro in 2003, an in care investitiile in obiective complexe se vor situa la 6.000 miliarde lei. Recunoscand problemele cu care s-a confruntat societatea in 2002, dl. Eugen PENA, directorul general al Hidroelectrica, considera ca acesta a fost un an de start in dezvoltarea viitoare a firmei. - Domnule director, cum considerati ca a fost anul 2002 pentru Hidroelectrica? - Ca manager al acestei societati, consider ca a fost un an bun. Intr-adevar, Hidroelectrica a suportat un soc financiar in lunile mai, iunie, iulie, cand a inregistrat pierderi de 800 miliarde lei. Datorita secetei iesite din normal, gradul de umplere a lacurilor s-a diminuat sensibil, cu implicatii directe asupra nivelului de productie a energiei hidro. - In acest caz, pe ce va bazati cand sustineti ca a fost un an bun? - In primul rand, pierderile au fost recuperate pana la sfarsitul lui 2002, iar profitul, desi diminuat de socul din vara, se ridica la circa 150 miliarde lei. Apoi 2002 a fost un an bun si datorita faptului ca au fost clarificate o serie de probleme din cadrul pietei de energie. Este foarte important ca, in prezent, in Romania, a inceput sa existe o piata viabila a energiei. In 2001, cred ca noi mai mult am cochetat cu ideea de piata, dar in 2002 a fost o treaba serioasa. Un al treilea element favorabil il constituie faptul ca a fost anul cu cea mai mare cifra de investitii, dupa '90 incoace. 2002 este anul in care Hidroelectrica a inceput cele mai mari retehnologizari, anul cu cele mai mari lansari in retehnologizari, lucrari care au constituit un an de start in economia de piata. Hidroelectrica a facut investitii, in 2002, in valoare de 4.000 miliarde lei. - Tot anul trecut ati preluat si MHC-urile de la Electrica si Termoelectrica. Cu cat a crescut puterea instalata a Hidroelectrica? - Important nu este cu cat a crescut puterea instalata prin preluarea MHC-urilor care insumeaza 200 MWh, ci ce anume vom face cu aceste MHC-uri. In primul rand, este bine ca, prin restructurarea Electrica si Termoelectrica, aceste societati au intrat in patrimoniul Hidroelectrica deoarece, fiind centrale hidro, aici le este locul. Apoi, unele vor fi retehnologizate, iar altele finalizate. Vom pastra, totodata, si cei 770 de salariati, preluati impreuna cu MHC-urile. - Hidroelectrica, in 2002, s-a si restructurat organizatoric, externalizand, impotriva vociferarilor, serviciile de mentenanta. A fost o hotarare buna? - Cele opt societati de servicii, desprinse din Hidroelectrica functioneaza foarte bine. Au fost externalizati 2.000 de oameni, iar reactiile sunt favorabile. Personal, sunt convins ca aceasta restructurare va da rezultate bune in timp. Avem, deja, semnale ca salariatii doresc sa-si cumpere societatile, pe care intentioneaza sa le privatizeze prin PAS. - Dupa aceste "miscari" de personal, cu cati angajati a incheiat Hidroelectrica anul 2002? Si daca veti face disponibilizari in 2003? - Intr-adevar, Hidroelectrica a externalizat 2000 de salariati, dar a si preluat 770 de angajati prin MHC-uri. In prezent societatea are 4.800 de oameni, iar numarul acestora, in urmatorii cinci-sase ani, se va diminua datorita automatizarii majoritatii instalatiilor. Diminuarea, insa, nu se face prin disponibilizari, ci absolut pe cai naturale - pensionari sau plecari din dorinta oamenilor. Totodata, vom intineri esalonul de specialisti prin angajarea absolventilor cu studii superioare. Dupa '90 nu s-au mai facut angajari de specialisti, iar acum avem o plaja neacoperita. In 2002, am angajat 60 de absolventi, iar in acest an avem nevoie de peste 100 de tineri cu studii superioare. - Cum veti evita in 2003 problemele din 2002? Gradul de umplere a lacurilor va asigura productia prevazuta pentru 2003? - In mod normal, din acest punct de vedere, ar trebui sa nu avem probleme. Dunarea a venit cu un debit de 8.000 mc/secunda, fapt care ne face sa mergem cu patru grupuri la Portile de Fier. Ceea ce se intampla destul de rar. Iar ca grad de umplere, pot spune ca avem una din cele mai bune situatii din ultimii 10 ani - 62% - pentru aceasta perioada. Hidroelectrica are, in lacuri, peste 1,5 miliarde kWh, fapt care ii creeaza stabilitate in productia hidro in anul 2003. Daca nu urmeaza o seceta iesita total din normalitate, apreciez un 2003 foarte bun, deoarece intram cu o rezerva net superioara programelor noastre. Oricum, 2001 a fost mai bun decat 2000, iar 2002, mai bun decat 2001. Anul 2003 va fi mult mai bun decat precedentii. - Daca veti aplica formula "pietei liberalizate" si in 2003, nu va trebui sa tineti, totusi, cont de un eventual an secetos? Nu s-ar putea repeta criza din 2002? - Intre timp, reglementatorul a adus imbunatatiri sistemului. Astfel, s-a permis incheierea unor contracte bilaterale, pe baza carora atunci cand, din motive obiective nu producem, sa cumparam energie la acelasi pret cu care vindem. Necazul, in 2002, a fost ca Hidroelectrica a cumparat la pretul pietei si a vandut la pret reglementat. Chiar si in astfel de conditii, Hidroelectrica nu ar fi trecut printr-o astfel de sincopa financiara daca nu ar fi existat o seceta excesiva. - In 2003, veti renunta la exporturi de energie? - Cum sa renuntam? Daca am renunta, ar insemna sa renuntam la retehnologizari, la investitii. Hidroelectrica exporta din necesitatea de a continua aceste lucrari. Altfel, cum si-ar onora datoriile pentru retehnologizarea Portilor de Fier I si II, Bicaz, Lotru? Pentru toate acestea trebuie sa existe bani si atunci mergem si pe exporturi. In 2002, am exportat energie in valoare de 80 milioane de dolari, nivel pe care vom fi nevoiti sa-l pastram si pentru 2003. - Hidroelectrica intentioneaza sa puna in functiune, in 2003, alte noi capacitati? - Pentru 2003, ne-am planificat sa punem in functiune inca 65,75 MWh: la Sugad - 20 MWh; la Zervesti - 0,75 MWh; la Poiana Teiului - 10 MWh; la Subcetate - 12 MWh; la Rucar - 23 MWh si la Maneciu - 25 MWh. Per total, investitiile din 2003 se vor ridica la 6.000 miliarde lei, atat din surse proprii, cat si din credite externe. - Investitiile Hidroelectrica au un caracter complex, implicit cel bugetar. - Desigur, investitiile in centralele hidro vizeaza, in primul rand, producerea competitiva a energiei hidro, dar un aspect extrem de important il reprezinta asigurarea securitatii zonelor riverane cursurilor de apa. Inundatiile din ultimii ani, din Romania, reprezinta un semnal ca amenajarea cursurilor de apa este deficitara in anumite zone. Hidroelectrica lucreaza, dar nu le poate face pe toate deoarece fondurile societatii sunt limitate. Desi acestea vor creste de la 4.000 miliarde lei, in 2002, la 6.000 miliarde lei, in 2003, necesitatile de amenajare si de depoluare in jurul lacurilor si de-a lungul raurilor sunt imense. Oricum, absolut toate lucrarile Hidroelectrica au un caracter bugetar - construieste inclusiv sosele, scoli si locuinte pentru salariati. Santierele Hidroelectrica fac sa infloreasca zonele respective. Executa lucrari pe care ar trebui sa le faca statul cu bani de la buget. Aceasta reprezinta specificitatea noastra. Dar cum statul este patronul Hidroelectrica, tot el a decis ca aceste lucrari sa le executam noi.