Tricolorii s-au antrenat cu cipriotii pentru intalnirea cu slovacii

In cadrul turneului de pregatire pe care-l intreprinde in Cipru, nationala Romaniei intalneste maine reprezentativa Slovaciei, in fata careia nu a pierdut decat o data
Dupa 4-0 cu Apollon Lympia, nationala condusa de Anghel Iordanescu s-a distrat pur si simplu cu anonimii de la ABEL Lefkara, o formatie de amatori din liga a cincea a campionatului cipriot de fotbal. Se poate spune chiar ca tricolorii au profitat de fiecare minut al acestui meci pentru a se razbuna parca dupa antrenamentele dure la care i-a supus Generalul de cand se afla la turneul de pregatire din Cipru. Astfel, Silvasan ('11), Bratu ('16 si '48), Grigorie ('17), Soava ('19), Vlad Munteanu ('45 si '74), Tanasa ('47, '62 si '86) si Ovidiu Petre ('71) si-au trecut rand pe rand numele pe lista marcatorilor, facand astfel o repetitie cat se poate de serioasa inaintea amicalului cu nationala Slovaciei, programata sa se dispute maine. Partida care, pentru selectionata noastra, se anunta mai dificila decat meciurile de pregatire de pana acum, dar si mult mai interesanta si mai importanta. Asta in ciuda faptului ca tricolorii nu au pierdut decat o singura data in fata slovacilor, palmaresul intalnirilor directe, opt la numar, fiind in favoarea tricolorilor, cu patru victorii si trei rezultate de egalitate. Si daca ne gandim ca singura infrangere a nationalei noastre in fata slovacilor dateaza din 23 iulie 1942, cand adversarii nostri de maine au invins cu 1-0 intr-un amical disputat la Bratislava, putem spune ca Anghel Iordanescu nu are motive de ingrijorare, mai ales ca va putea conta nu numai pe jucatorii din campionatul intern, dar si pe jucatorii din strainatate, data de 12 februarie fiind trecuta in calendarul UEFA pentru intalnirile amicale. In afara amicalului de maine cu Slovacia, reprezentativa Romaniei mai are in program o partida de pregatire, cu nationala Rusiei sau cu selectionata Ciprului.

Moldovan, din nou golul victoriei

Atacantul Viorel Moldovan a marcat, duminica, un gol in meciul de campionat pe care echipa sa, FC Nantes, l-a castigat, in deplasare, in fata formatiei AJ Auxerre, scor 1-0 (1-0). Mai mult, la numai doua minute de la debutul ultimului meci al etapei al XXVII-a din campionatul Frantei, internationalul roman a reusit unicul gol al intalnirii.

Filipescu spune ca Raul este mai bun decat Ronaldo

Iulian Filipescu, care evolueaza la Betis Sevilla, a apreciat ca atacantul spaniol Raul este mai bun decat brazilianul Ronaldo. "Pentru mine, Raul este mai bun decat Ronaldo. Spaniolul are totul. Ronaldo poate avea sclipiri, insa cu Raul duci o lupta continua timp de 90 de minute. Tot ceea ce face el, face bine. In acest moment este mai bun ca Ronaldo, chiar si cand nu joaca bine. Chiar daca se spune ca nu este in cea mai buna forma, atunci cand Real are nevoie de un jucator care sa inscrie, el este acolo", a spus Filipescu in cotidianul "Marca". Filipescu a declarat, dupa meciul pierdut in fata echipei Real Madrid, cu scorul de 1-4, ca madrilenii formeaza o echipa foarte buna, care profita de toate sansele pe care le are. Potrivit jucatorului roman, formatia sa are nevoie de mai multe ocazii ca alte echipe pentru a marca. "Cred ca faptul ca nu marcam este cauzat si de tineretea lotului. Exista doar doi jucatori care au implinit 30 de ani. O echipa tanara are si lucruri pozitive, dar si unele negative", a spus Filipescu. Dupa 21 de etape, Betis ocupa locul sase, cu 33 de puncte.

Onofrei va boxa cu Suhoterin in gala de la Iasi

Pugilistul roman Constantin Onofrei, campion international al Germaniei, va boxa, pe data de 4 martie, la Iasi, in cadrul galei "Big names-great fights II", cu bielorusul Roman Suhoterin, fost campion intercontinental la categoria grea, versiunea WBN, a anuntat promotorul Eduard Irimia. Meciul dintre Onofrei si Suhoterin este programat sa se desfasoare pe durata a opt reprize a cate trei minute. Roman Suhoterin, care are in palmares zece victorii (7 prin KO) si trei infrangeri, a obtinut titlul intercontinental WBN in 2002, dupa o victorie realizata in fata francezului Cedric Fields. Pugilistul bielorus a pierdut insa centura de campion in Romania, dupa ce a fost invins, la puncte, de fostul campion mondial, britanicul Henry Akinwande, intr-un meci de 12 reprize, care a fost main-eventul galei "Big names-great fights", disputata, pe 10 decembrie, la Constanta. Desi este mai inalt cu aproximativ 30 de centimetri decat Suhoterin, Akinwande nu a reusit sa se impuna inainte de limita. Constantin Onofrei, care are in palmares 12 victorii (10 prin KO) din tot atatea partide disputate ca profesionist, a boxat si el in cadrul galei de la Constanta, unde a castigat, prin abandon, in fata slovacului Ladislav Husarik. Main-eventul galei "Big names-great fights II" este meciul pentru titlul mondial la categoria semimijlocie, versiunea WBN, dintre detinatorul centurii, sud-africanul Virgil Kalakoda, si panamezul Elvis Guerrero, campion WBC America. Lupta se va desfasura pe durata a 12 reprize. Kalakoda, care detine si titlul mondial IBF Intercontinental, si-a mai aparat centura in Romania, in gala "Big names-great fights" de la Constanta, intr-un meci cu cehul Tomas Kugler, cand a invins prin KO tehnic la sfarsitul reprizei a zecea. Nigerianul Franklin Egobi, care intentioneaza sa boxeze pentru Romania, va fi prezent in programul galei de la Iasi, unde il va italni pe cehul Robert Sulgan, care are in palmares zece victorii (7 prin KO) si o singura infrangere. Egobi, neinvins inca la profesionisti (11 victorii, dintre care 9 prin KO), a depus, deja, actele pentru obtinerea rezidentei in Romania. In cadrul galei "Big names-great fights II", care se va desfasura in Sala Sporturilor din Iasi, va boxa si romanul Vasile Dragomir, campion WJBF. Cu o singura infrangere la profesionisti, din 11 dispute, Dragomir va lupta cu Assen Vasilev, campion al Bulgariei, in limitele categoriei 61,200 kg. Gala de box de la Iasi va fi transmisa, in direct, in cateva zeci de tari, prin intermediul canalelor Eurosport si Supersport.

Voinea joaca cu Arthurs in primul tur la Marsilia

Tenismanul roman Adrian Voinea il va intalni pe australianul Wayne Arthurs in primul tur al turneului de la Marsilia, dotat cu premii in valoare totala de 500.000 de euro. Daca il va invinge pe Arthurs, Voinea va juca in turul doi cu invingatorul dintre marocanul Younes El Aynaoui, cap de serie numarul 5, posesor al unui wild-card, si suedezul Jonas Bjorkman.

Balaci a pierdut Cupa Campionilor Golfului

Tehnicianul Ilie Balaci nu a reusit sa castige Cupa Campionilor Golfului, dupa ce formatia pe care o pregateste, Al Hilal, a fost invinsa, cu scorul de 1-0, de echipa Al Arabi din Kuwait. In cadrul Cupei Campionilor Golfului, care s-a disputat la Doha (Qatar), Al Hilal a inregistrat doua victorii in fata formatiilor Qatar Club si Al Oruba (Oman). In meciul decisiv dintre Al Hilal si Al Arabi, golul formatiei kuwaitiene a fost marcat de Mohamed Adbulrahim, in minutul 39. La finalul turneului, formatia Al Hilal a obtinut sapte puncte, in timp ce Al Arabi avea opt puncte. Balaci a mai pregatit formatia Al Hilal, alaturi de care a castigat, in 1998, campionatul Arabiei Saudite si Cupa Campionilor Golfului.

Mutu, notat cu sapte de "Gazzetta dello Sport"

Atacantul roman Adrian Mutu a primit nota sapte in cotidianul italian "Gazzetta dello Sport", in urma prestatiei din partida pe care echipa sa, AC Parma, a terminat-o la egalitate, in deplasare, scor 2-2, cu formatia Como, in etapa a XX-a din Serie A. Internationalul roman a primit aceeasi nota in publicatiile "Corriere dello Sport" si "Tuttosport", in timp ce ziarul "Gazzetta di Parma" l-a notat cu 6,5. Mutu, care a avut o medie a notelor de 6,875, a fost considerat al doilea jucator al Parmei in partida cu Como, dupa portarul francez Sebastien Frey, care a avut o medie de 7,625. Mutu, autorul a doua goluri din penalti in meciul cu Como, ocupa primul loc in clasamentul general al fotbalistilor parmegiani, cu o medie de 6,595 in 19 intalniri. Atacantul roman este urmat de Frey, cu 6,394 in 20 de partide, si de atacantul brazilian Adriano, cu 6,232 in 14 meciuri. Atacantul roman se afla pe locul trei in clasamentul golgheterilor campionatului italian, Serie A, cu 11 reusite, la fel ca si Francesco Totti (AS Roma), cei doi fiind devansati de Christian Vieri (Inter Milano - 18 goluri) si Alessandro Del Piero (Juventus - 12 goluri).

FC Steaua cere la LPF banii pe Maxim

FC Steaua Bucuresti a depus, ieri, la sediul Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), un memoriu impotriva clubului Sportul Studentesc, in care solicita achitarea sumei de 150.000 de dolari, pe care gruparea din Regie o datoreaza in urma transferului jucatorului Florin Maxim. Principalul finantator al FC Steaua si viitorul actionar majoritar al SC Steaua SA, Gigi Becali, a declarat ca nu s-a inteles cu patronul echipei Sportul, Vasile Siman, in privinta transferului la gruparea militara a jucatorului Laurentiu Dinita in contul acestei sume. "Siman n-a vrut sa-l lase pe Dinita la Steaua si asa cum l-am dat pe Maxim la Sportul, tot asa dorim si noi banii pe el", a spus Becali. Oficialul stelist a precizat ca va avea in curand o intrevedere cu ministrul Apararii Nationale (MApN), Ioan Mircea Pascu, pentru a discuta posibilitatea ca stadionul din bulevardul Ghencea sa fie folosit si de viitoarea societate comerciala Steaua SA. "Voi discuta cu domnul Pascu si probabil ca vom semna un contract de inchiriere a bazei, pentru ca Steaua trebuie sa ramana in Ghencea", a afirmat Becali.

Vestul s-a impus in All-Star Game

Selectionata Conferintei Vestului a invins, duminica noaptea, la Atlanta, cu scorul de 155-145, dupa doua reprize de prelungiri, formatia Conferintei Estului in cel de-al 52-lea All-Star Game din liga profesionista nord-americana de baschet (NBA). Cel mai bun jucator al partidei a fost desemnat extrema Vestului si a echipei Minnesota Timberwolves, Kevin Garnett. Punctele invingatorilor au fost marcate de Kevin Garnett (37), Kobe Bryant (22), Steve Francis (20), Tim Duncan (19), Shaquille O'Neal (19), Dirk Nowitzki (9), Shawn Marion (8), Gary Payton (8), Predrag Stojakovici (5), Stephon Marbury (4), Yao Ming (2) si Steve Nash (2), in timp ce pentru invinsi au inscris Allen Iverson (35), Tracy McGrady (29), Michael Jordan (20), Jason Kidd (11), Jermaine O'Neal (10), Jamal Mashburn (10), Vince Carter (9), Paul Pierce (8), Antoine Walker (6), Brad Miller (5) si Ben Wallace (2). Singurul jucator din echipa Estului care nu a inscris nici un punct a fost Zidrunas Ilgauskas.

Fratii Simion s-au prezentat la lotul national de box

Pugilistii Marian si Dorel Simion s-au prezentat, ieri, in cantonamentul de la Braila al lotului national, pregatit de Alec Nastac si Grigore Bondavali. Presedintele Federatiei Romane de Box (FRB), Iosif Armas, declarase ca fratii Simion risca sa fie exclusi din lotul national de box, in cazul in care nu se prezinta la pregatiri pana pe data de 10 februarie. CS Dinamo, clubul la care sunt legitimati cei doi boxeri, a remis o scrisoare catre FRB in care se precizeaza ca fratii Simion nu au putut participa la pregatiri in perioada 3-9 februarie, din cauza unor probleme personale. "Am ajuns in cantonamentul de la Braila. Am intarziat din motive obiective, eu sustinand un examen pentru avansarea in grad, de la capitan la maior, iar Dorel a avut examene la facultate. Deocamdata, ne pregatim impreuna cu lotul national. Nu stiu ce vom face pe viitor, dar, oricum, obiectivul nostru in acest an este cucerirea titlurilor mondiale", a declarat Marian Simion.

Iosif Armas: "Niciodata Romania nu a avut atatia reprezentanti in conducerea boxului european"

Presedintele FR de Box a fost ales in Comitetul Executiv EABA si este si membru al Comisiei pentru afaceri * AIBA a promis Romaniei ca pana la sfarsitul acestei saptamani va fi luata decizia
La sfarsitul saptamanii trecute tara noastra a gazduit intalnirea Comitetului Executiv al Uniunii Europene de Box (EABA), care a schimbat pozitia tarii noastre in Europa. Pentru prima oara in istoria boxului nostru, Romania are reprezentanti in toate comisiile care se ocupa de destinele boxului european: Iosif Armas (Comisia de afaceri), Ion Pop (Comisia tehnica si regulamente), Francisc Vastag (Comisia de antrenori), Nicolae Bud (Comisia de finante), Relu Auras (Comisia pentru tineret), Silviu Cazacu (Comisia de arbitri-judecatori), Horea Berceanu (Comisia medicala), Bogdan Filceag (Comisia juridica), Iustinian Baciu (Comisia pentru resurse) si Stela Gavrila (Comisia pentru femei). "Niciodata in istorie nu am avut mai mult de trei reprezentanti in comisiile EABA", a declarat, ieri, Iosif Armas, ales in Comitetul Executiv, dupa care a continuat: "iar acum suntem peste tot. Este un lucru foarte important pentru ca asa esti implicat direct in toate deciziile pe care le ia EABA, poti sa influentezi aceste decizii si boxul romanesc va avea numai de castigat. Nu este suficient, insa, ca noi suntem acolo cu atatia reprezentanti pentru ca acest lucru nu inseamna ca medaliile vor veni la noi. Degeaba face Armas totul daca nu se intelege ca trebuie sa lucram toti pentru boxul romanesc. Vreau sa se stie ca eu nu vreau sa fac rau nimanui si nu pot sa lovesc in boxul romanesc pentru ca am venit aici sa ajut, dar nici nu pot sa fac rabat de la principiile pe care le am. In boxul romanesc este nevoie de liniste si eu incerc sa impun acest lucru". Ieri, inainte de a parasi tara, Caner Doganeli a mai discutat cu Iosif Armas despre dorinta Romaniei de a organiza Campionatul Mondial de seniori, in cazul in care Thailanda nu va fi in stare, iar secretarul general AIBA l-a asigurat pe presedintele Federatiei Romane de Box ca tara noastra este favorita. "I-am asigurat pe cei de la AIBA ca Romania este pregatita sa organizeze o astfel de competitie, le-am spus ca ministerul ne va sustine si pentru acest lucru trebuie sa-i multumesc ministrului Georgiu Gingaras. Intotdeauna a fost alaturi de box si sunt convins ca va fi si de aici incolo. Cei de la AIBA mi-au promis ca pana la sfarsitul acestei saptamani se va decide cine organizeaza aceste mondiale. Oricum, toate semnalele pe care le-am primit arata ca Romania este favorita. Sper ca la acest lucru sa fi contat si faptul ca acest Comitet Executiv a fost organizat perfect, ca am primit numai laude si nici o reclamatie, iar astfel de lucruri conteaza atunci cand se pune problema organizarii unei viitoare competitii".

Fiecare parcela de teren agricol mai mare de 0,3 hectare - supravegheata prin satelit

Pentru a putea beneficia de fondurile Uniunii Europene, agricultura romaneasca trebuie sa dezvolte un sistem informatic complex * Costurile, suportate de Romania - 18 milioane de euro
Pana la data integrarii in Uniunea Europeana, Romania trebuie sa dispuna de Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS) - a spus Valeriu Steriu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii. Desi pentru agricultura autohtona suna deopotriva alambicat si pretentios, IACS intervine uzual in limbajul agricol european. In esenta este vorba despre un sistem informatic integral, destinat evidentierii, administrarii si controlului ajutoarelor acordate de UE producatorilor romani dupa aderare si are ca scop combaterea fraudelor in aplicarea schemelor platilor. Practic, totalitatea informatiilor pe baza carora Agentia de Plati va imparti fermierilor romani banii cuveniti din bugetul european vor fi furnizate de IACS. Sistemul trebuie organizat si implementat, cu toata logistica necesara pana la sfarsitul anului 2006. De asemenea este necesar ca IACS sa fie abilitat pentru functionare de UE. Pentru a intelege cat este de importanta crearea noii institutii, este suficient sa amintim ca neabilitarea de catre UE a sistemului echivaleaza cu neacordarea ajutoarelor comunitare, sau chiar cu neadmiterea tarii in Uniune. Crearea sistemului, ale carui costuri trebuie suportate integral de tara candidata, presupune realizarea a trei baze de date care vor permite practic monitorizarea permanenta a evolutiilor din sectorul vegetal si animal, inclusiv a sprijinului financiar acordat. Este vorba de o baza de date care va cuprinde informatii despre parcelele din cadrul fermelor (sistemul de identificare a parcelelor), o baza de date privind animalele (sistemul de identificare si inregistrare a animalelor), respectiv o baza de date din formulare (formularistica pentru completarea cererilor de acordare a sprijinului financiar si care vor fi prelucrate electronic). Pentru a da un exemplu asupra capabilitatilor sistemului IACS, secretarul de stat Steriu a aratat ca din 2007, acesta, prin intermediul satelitilor, va putea oferi informatii (localizarea terenului in cadrul fermei, cultura cu care sunt ocupate) despre toate parcelele agricole mai mari de 0,3 hectare (suprafata minima pentru care este disponibil sprijinul financiar din bugetul european). Organizarea si implementarea sistemului implica fonduri substantiale (numai la nivelul bugetului ministerului Agriculturii suma estimata este de 18 milioane de euro), chiar daca avizarea IACS este sustinuta printr-un program Phare care va demara in acest an, in valoare de 4 milioane euro. Punctul sensibil al IACS este realizarea pana in 2006 a sistemului de identificare a parcelelor din cauza intarzierilor si greutatilor in intocmirea si organizarea cadastrului agricol, chestiune de competenta Ministerului Administratiei Publice. "Legatura" directa dintre IACS si producatorul agricol va fi constituita de formularistica utilizata de sistemul informatic, aflata acum in stadiul de traducere si adaptare dupa cea existenta in state precum Scotia, Franta, Finlanda si Anglia. Pe masura ce anul 2007 se apropie, reprezentantii ministerului vor populariza modul de completare a acestor formulare privind suprafetele de teren si animalele detinute in randul producatorilor agricoli.

Privatizarea Hidromecanica Brasov - un "sah etern" de milioane de dolari al "marelui maestru" Alexandru Crisan

Prezentata de ministrul Ovidiu Musetescu drept "un succes", privatizarea uzinei Hidromecanica Brasov se dovedeste a fi un "sah etern", de milioane de dolari. In septembrie 2001, dupa cateva luni de aprig "joc de glezne" in culise, pachetul majoritar de 51% din actiunile Hidromecanica a fost vandut de APAPS firmei Alexander Comp. SRL, apartinand sahistului brasovean Alexandru Crisan, sustinut eficient din umbra de cateva marimi PSD si PUR din Brasov si Bucuresti. Conform contractului de privatizare, fostul tovaras de "biznis" al infractorului Tartaga de la inceputul anilor '90 - propulsat ulterior de ministrul Gingaras in fruntea F.R. Sah, in pofida scandalului international iscat de "performantele" sale sahiste - trebuia sa achite in rate, pana in septembrie 2003, cele circa 88 miliarde lei supralicitate pentru pachetul majoritar de actiuni (scos la vanzare de APAPS la pretul initial de 64,7 miliarde lei) si sa faca, tot in 2 ani, investitii de inca 4 milioane de dolari. Pentru a fi ajutat in acest efort, noul "apropitar" a primit si un "bonus" substantial: reesalonarea pe 5 ani a tuturor datoriilor uzinei la bugetul de stat si bugetele de pensii, somaj, sanatate etc., insumand aproximativ 60 miliarde lei, cu stergerea majorarilor si penalitatilor. La scurta vreme insa dupa ce, de bine, de rau, izbutise sa plateasca 35 din cele 88 de miliarde pentru pachetul de actiuni, Crisan a intrat intr-o prelungita "jena financiara", astfel incat APAPS n-a mai vazut, pana azi, nici un sfant din restul de 53 de miliarde pe care le mai avea de incasat. Suma care, cu dobanzi si penalitati, a urcat la ora actuala la aproape 80 miliarde lei, la care se adauga alte miliarde reprezentand dividendele pe 2001, pe care patronul-sahist a "uitat" sa le "mute" in contul APAPS. Si in privinta investitiilor de 4 milioane de dolari "prinse" in contractul de privatizare lucrurile stau la fel, singura "realizare" - cu care, de altfel, patronul Crisan a si "luat fata" sindicalistilor - fiind pana in prezent doar majorarea cu 25% a lefurilor angajatilor uzinei, in momentul preluarii acesteia. O "mutare" ce l-a varat ulterior in mari necazuri, urmare scaderii continue a productiei si a veniturilor uzinei si refuzului bancilor de a-i mai acorda credite pentru plata salariilor, care a inceput astfel sa inregistreze amanari frecvente. Noroc insa ca ministrul Musetescu este "baiat intelegator" cand vine vorba de "strategici" de felul patronului de la Alexander Group. Asa incat, in locul rezilierii contractului de privatizare pentru neachitarea la termenele scadente a ratelor pentru pachetul majoritar de actiuni de la "Hidro", mai-marele APAPS s-a apucat sa-l "sanctioneze" pe datornic cu... amanari de plata pe banda rulanta. Desi acestea sunt ultraconfidentiale, pana acum, din cate am aflat, Alexandru Crisan a fost cadorisit cu nu mai putin de patru asemenea amanari, sub forma unor acte aditionale la contractul de privatizare. Ultimul a fost semnat de ministrul Musetescu la inceputul lui decembrie trecut, taman la tanc pentru a-l ajuta pe protejatul datornic sa cumpere si... un ziar, "Monitorul de Brasov", dupa ce pesedistii de sub Tampa esuasera intr-o prima tentativa de a pune mana pe el! Dar cele peste 2 milioane de dolari datorate APAPS-ului, de peste un an de zile, de patronul Crisan - si pe care ministrul Musetescu se da de ceasul mortii... sa nu le incaseze! - sunt doar varful tepei "de succes" ce se dovedeste a fi privatizarea de la Hidromecanica Brasov. Spre sfarsitul anului trecut, urmare nerespectarii lor, Crisan a pierdut rand pe rand toate esalonarile datoriilor uzinei la bugetul statului si bugetele conexe. Repuse "pe rol" cu tot cu majorari si penalitati, acestea totalizeaza in prezent, dimpreuna cu debitele adunate in 2002, peste 150 miliarde lei (aproape 5 milioane de dolari), fara a mai pune la socoteala miliardele datorate bancilor si furnizorilor de utilitati, materii prime, materiale etc. Motiv pentru care Hidromecanica Brasov a intrat in morisca executarilor silite, cu blocarea conturilor si sechestrarea activelor in vederea valorificarii lor. Masuri pe care, pana acum, patronul Crisan a izbutit sa le evite doar el stie cum, dovada ca dupa ce, spre finele anului trecut, lui Crisan ii fusese anulata conventia de esalonare a datoriilor la bugetul asigurarilor de sanatate, la inceputul lui ianuarie a.c., presedintele CNAS, Eugeniu Turlea, i-a aprobat rapid o alta, pentru datorii de circa 40 miliarde lei! In aceste conditii, ramane de vazut daca ministrul Musetescu va continua actele de "caritate", desi stie foarte bine ca "investitorul strategic" Alexandru Crisan nu dispune de milioanele de dolari fagaduite zgomotos la privatizarea "de succes" de la Hidromecanica.

Pesta porcina este sub control

asigura Agentia Nationala Sanitar-Veterinara
Agentia Nationala Sanitar-Veterinara nu-si va modifica strategia in ceea ce priveste interzicerea vaccinarii impotriva pestei porcine clasice - a precizat Liviu Harbuz, directorul ANSV. Amintim ca de la inceputul anului s-a inregistrat o inmultire a focarelor de pesta porcina, mai ales in vestul tarii, zona in care activeaza interdictia vaccinarii. Liviu Harbuz a asigurat ca situatia este sub control si ca, in pofida raspandirii mai accentuate a virusului mortal pentru porcine, Romania trebuie sa se alinieze legislatiei in domeniu a Uniunii Europene. De mentionat ca in statele membre UE nu se pot importa animale vii, produse sau subproduse ale acestora din tari care practica vaccinarea antipestoasa. Pesta porcina nu afecteaza sanatatea oamenilor, dar conduce la moartea animalului, fapt ce genereaza pierderi economice. Producatorii agricoli ale caror porcine mor din cauza pestei sunt despagubiti la pretul pietei.

"2002 - un an de start in economia de piata pentru HIDROELECTRICA"

Desi seceta din lunile mai-iulie 2002 i-a adus societatii Hidroelectrica, pentru acea perioada, pierderi de 800 miliarde lei, totusi aceasta a incheiat anul cu un profit de circa 150 miliarde lei. Anul 2002 a fost cel mai bun an investitional, societatea reusind sa investeasca in retehnologizari peste 4.000 miliarde lei. Totodata, a continuat restructurarea organizatorica, externalizand serviciile de mentenanta, dar a si preluat MHC-urile de la Electrica si Termoelectrica. In anul 2003, Hidroelectrica a intrat cu un grad de umplere a lacurilor de 62%, ceea ce reprezinta peste 1,5 miliarde kWh. Aceasta situatie buna a lacurilor ii confera societatii stabilitate in productia de energie hidro in 2003, an in care investitiile in obiective complexe se vor situa la 6.000 miliarde lei. Recunoscand problemele cu care s-a confruntat societatea in 2002, dl. Eugen PENA, directorul general al Hidroelectrica, considera ca acesta a fost un an de start in dezvoltarea viitoare a firmei. - Domnule director, cum considerati ca a fost anul 2002 pentru Hidroelectrica? - Ca manager al acestei societati, consider ca a fost un an bun. Intr-adevar, Hidroelectrica a suportat un soc financiar in lunile mai, iunie, iulie, cand a inregistrat pierderi de 800 miliarde lei. Datorita secetei iesite din normal, gradul de umplere a lacurilor s-a diminuat sensibil, cu implicatii directe asupra nivelului de productie a energiei hidro. - In acest caz, pe ce va bazati cand sustineti ca a fost un an bun? - In primul rand, pierderile au fost recuperate pana la sfarsitul lui 2002, iar profitul, desi diminuat de socul din vara, se ridica la circa 150 miliarde lei. Apoi 2002 a fost un an bun si datorita faptului ca au fost clarificate o serie de probleme din cadrul pietei de energie. Este foarte important ca, in prezent, in Romania, a inceput sa existe o piata viabila a energiei. In 2001, cred ca noi mai mult am cochetat cu ideea de piata, dar in 2002 a fost o treaba serioasa. Un al treilea element favorabil il constituie faptul ca a fost anul cu cea mai mare cifra de investitii, dupa '90 incoace. 2002 este anul in care Hidroelectrica a inceput cele mai mari retehnologizari, anul cu cele mai mari lansari in retehnologizari, lucrari care au constituit un an de start in economia de piata. Hidroelectrica a facut investitii, in 2002, in valoare de 4.000 miliarde lei. - Tot anul trecut ati preluat si MHC-urile de la Electrica si Termoelectrica. Cu cat a crescut puterea instalata a Hidroelectrica? - Important nu este cu cat a crescut puterea instalata prin preluarea MHC-urilor care insumeaza 200 MWh, ci ce anume vom face cu aceste MHC-uri. In primul rand, este bine ca, prin restructurarea Electrica si Termoelectrica, aceste societati au intrat in patrimoniul Hidroelectrica deoarece, fiind centrale hidro, aici le este locul. Apoi, unele vor fi retehnologizate, iar altele finalizate. Vom pastra, totodata, si cei 770 de salariati, preluati impreuna cu MHC-urile. - Hidroelectrica, in 2002, s-a si restructurat organizatoric, externalizand, impotriva vociferarilor, serviciile de mentenanta. A fost o hotarare buna? - Cele opt societati de servicii, desprinse din Hidroelectrica functioneaza foarte bine. Au fost externalizati 2.000 de oameni, iar reactiile sunt favorabile. Personal, sunt convins ca aceasta restructurare va da rezultate bune in timp. Avem, deja, semnale ca salariatii doresc sa-si cumpere societatile, pe care intentioneaza sa le privatizeze prin PAS. - Dupa aceste "miscari" de personal, cu cati angajati a incheiat Hidroelectrica anul 2002? Si daca veti face disponibilizari in 2003? - Intr-adevar, Hidroelectrica a externalizat 2000 de salariati, dar a si preluat 770 de angajati prin MHC-uri. In prezent societatea are 4.800 de oameni, iar numarul acestora, in urmatorii cinci-sase ani, se va diminua datorita automatizarii majoritatii instalatiilor. Diminuarea, insa, nu se face prin disponibilizari, ci absolut pe cai naturale - pensionari sau plecari din dorinta oamenilor. Totodata, vom intineri esalonul de specialisti prin angajarea absolventilor cu studii superioare. Dupa '90 nu s-au mai facut angajari de specialisti, iar acum avem o plaja neacoperita. In 2002, am angajat 60 de absolventi, iar in acest an avem nevoie de peste 100 de tineri cu studii superioare. - Cum veti evita in 2003 problemele din 2002? Gradul de umplere a lacurilor va asigura productia prevazuta pentru 2003? - In mod normal, din acest punct de vedere, ar trebui sa nu avem probleme. Dunarea a venit cu un debit de 8.000 mc/secunda, fapt care ne face sa mergem cu patru grupuri la Portile de Fier. Ceea ce se intampla destul de rar. Iar ca grad de umplere, pot spune ca avem una din cele mai bune situatii din ultimii 10 ani - 62% - pentru aceasta perioada. Hidroelectrica are, in lacuri, peste 1,5 miliarde kWh, fapt care ii creeaza stabilitate in productia hidro in anul 2003. Daca nu urmeaza o seceta iesita total din normalitate, apreciez un 2003 foarte bun, deoarece intram cu o rezerva net superioara programelor noastre. Oricum, 2001 a fost mai bun decat 2000, iar 2002, mai bun decat 2001. Anul 2003 va fi mult mai bun decat precedentii. - Daca veti aplica formula "pietei liberalizate" si in 2003, nu va trebui sa tineti, totusi, cont de un eventual an secetos? Nu s-ar putea repeta criza din 2002? - Intre timp, reglementatorul a adus imbunatatiri sistemului. Astfel, s-a permis incheierea unor contracte bilaterale, pe baza carora atunci cand, din motive obiective nu producem, sa cumparam energie la acelasi pret cu care vindem. Necazul, in 2002, a fost ca Hidroelectrica a cumparat la pretul pietei si a vandut la pret reglementat. Chiar si in astfel de conditii, Hidroelectrica nu ar fi trecut printr-o astfel de sincopa financiara daca nu ar fi existat o seceta excesiva. - In 2003, veti renunta la exporturi de energie? - Cum sa renuntam? Daca am renunta, ar insemna sa renuntam la retehnologizari, la investitii. Hidroelectrica exporta din necesitatea de a continua aceste lucrari. Altfel, cum si-ar onora datoriile pentru retehnologizarea Portilor de Fier I si II, Bicaz, Lotru? Pentru toate acestea trebuie sa existe bani si atunci mergem si pe exporturi. In 2002, am exportat energie in valoare de 80 milioane de dolari, nivel pe care vom fi nevoiti sa-l pastram si pentru 2003. - Hidroelectrica intentioneaza sa puna in functiune, in 2003, alte noi capacitati? - Pentru 2003, ne-am planificat sa punem in functiune inca 65,75 MWh: la Sugad - 20 MWh; la Zervesti - 0,75 MWh; la Poiana Teiului - 10 MWh; la Subcetate - 12 MWh; la Rucar - 23 MWh si la Maneciu - 25 MWh. Per total, investitiile din 2003 se vor ridica la 6.000 miliarde lei, atat din surse proprii, cat si din credite externe. - Investitiile Hidroelectrica au un caracter complex, implicit cel bugetar. - Desigur, investitiile in centralele hidro vizeaza, in primul rand, producerea competitiva a energiei hidro, dar un aspect extrem de important il reprezinta asigurarea securitatii zonelor riverane cursurilor de apa. Inundatiile din ultimii ani, din Romania, reprezinta un semnal ca amenajarea cursurilor de apa este deficitara in anumite zone. Hidroelectrica lucreaza, dar nu le poate face pe toate deoarece fondurile societatii sunt limitate. Desi acestea vor creste de la 4.000 miliarde lei, in 2002, la 6.000 miliarde lei, in 2003, necesitatile de amenajare si de depoluare in jurul lacurilor si de-a lungul raurilor sunt imense. Oricum, absolut toate lucrarile Hidroelectrica au un caracter bugetar - construieste inclusiv sosele, scoli si locuinte pentru salariati. Santierele Hidroelectrica fac sa infloreasca zonele respective. Executa lucrari pe care ar trebui sa le faca statul cu bani de la buget. Aceasta reprezinta specificitatea noastra. Dar cum statul este patronul Hidroelectrica, tot el a decis ca aceste lucrari sa le executam noi.

Soros Investment Capital intra in acest an pe piata romaneasca

Principalele domenii spre care fondul de investitii Soros Investment Capital se va orienta in perioada urmatoare pe pietele din Europa de Sud-Est, inclusiv in Romania, sunt industria alimentara, domeniul distributiei, cel de retail, industria farmaceutica si, posibil, sectorul telecomunicatiilor, a declarat, agentiei Mediafax, Gavin Ryan, director executiv al Soros Investment Capital Management LLC, administratorul fondului de investitii. "Suntem in cautarea unor oportunitati de investitii in aceste arii. Nu am stabilit inca suma pe care o vom aloca pietei romanesti, dar ea va reprezenta un procentaj semnificativ din valoarea totala a fondului, respectiv 200 de milioane de dolari", a precizat Ryan, care a mentionat ca intrarea pe piata romaneasca va avea loc in acest an. Reprezentantul Soros Investment Capital a aratat, de asemenea, ca toate participatiile pe care fondul le va achizitiona in Romania, fie pe cont propriu, fie in cadrul unui parteneriat, vor fi majoritare. "Pachetele minoritare de actiuni dau nastere la diverse probleme", a mai spus Gavin Ryan. Reprezentantul Soros Investment Capital a apreciat ca piata romaneasca devine "din ce in ce mai interesanta", pe de-o parte pentru ca este una dintre cele mai mari din regiune, iar pe de alta parte avand in vedere perspectivele de integrare in Uniunea Europeana. Infiintat in luna noiembrie a anului 2000, cu sponsorizarea si managementul Organizatiei Soros, Soros Investment Capital dispune de un capital total de 200 de milioane de dolari, suma alocata unei investitii situandu-se intre cinci si 30 de milioane de dolari. De asemenea, fondul de investitii este sustinut de Overseas Private Investment Corporation (OPIC), agentie a guvernului american.

AVAB a inceput preluarea hotelului Holiday Inn-Mara din Sinaia

Pentru praduirea creditului de 27,8 milioane dolari luat de la Bancorex, AVAB va cere, in instanta, atragerea raspunderii celor vinovati
Ieri dimineata o echipa a Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare s-a deplasat la Sinaia pentru a incepe operatiunea de predare-primire a hotelului Mara-Holiday Inn Resort, in contul creantei de circa 27,8 milioane dolari detinuta asupra proprietarei acestui hotel, SC Mara Investments (este vorba de un credit luat in anii '90 de la Bancorex si nereturnat - n.n.). "Aceasta actiune va fi finalizata pana la 14 februarie, dupa care, cu ajutorul unei firme de specialitate, vom face evaluarea hotelului, pentru a stabili pretul de pornire la licitatia publica, pentru vanzarea imobilului, care va avea loc, probabil, pe la jumatatea lunii martie" - ne-a declarat presedintele AVAB, Ionel Blanculescu. Mai mult ca sigur, insa, ca AVAB nu va putea obtine pentru hotel suma imensa de 27,8 milioane dolari. Cand si cum va mai putea fi recuperata diferenta de cateva milioane bune de dolari? "Intr-o a doua etapa, AVAB va declansa procedura de reorganizare si faliment pentru debitoarea SC Mara Investments si va efectua o expertiza asupra modului in care a fost folosit creditul luat de la Bancorex, iar pentru diferenta de bani vom solicita, in instanta, atragerea raspunderii celor care se fac vinovati, de la administratori pana la asociati" - a precizat Ionel Blanculescu. Mara Investments este unul dintre cei mai mari debitori aflati in portofoliul AVAB, procedura de recuperare a acestei creante fiind demarata cu 6 ani in urma dar, ca si in cazul altor datornici de calibru, decizia finala a fost mereu amanata, pe baza unor chichite avocatesti. Dupa ce a reusit sa promoveze Legea nr. 409/2001, AVAB a trecut la atacarea frontala a acestor mari debitori.

Cei care platesc mai mult decat consuma pot cere banii inapoi de la Electrica

Societatea - dispusa sa refaca factura la energia electrica
Noul sistem de facturare lunara a energiei electrice este deja functional in cazul a peste 250.000 de bucuresteni. "Toti cei 840.000 de clienti casnici din Bucuresti vor intra in noul sistem pana la finele lunii iunie", ne-a declarat Cornelia Ion, purtator de cuvant al societatii Electrica Muntenia Sud. Desi bucurestenii au solicitat facturarea lunara (potrivit societatii Electrica), "multi dintre cei norocosi" se plang acum ca sunt pusi in situatia de a plati mai mult decat consuma. "Desi am fost plecat de Sarbatori, factura la energia electrica pentru decembrie 2002 a depasit 800.000 de lei. Cam aceeasi suma plateam si inainte, cand factura venea la doua luni", ne-a sesizat la redactie un bucurestean. "Am facut economie si, cu toate acestea, factura este incarcata", ne-a spus un pensionar. Asa cum era firesc, bucurestenii se asteptau ca, prin aplicarea noului sistem, factura la energia electrica sa se reduca. De ce nu s-a intamplat acest lucru in cazul unora dintre ei? Desi au avut posibilitatea sa-si estimeze consumul, multi dintre clienti nu au completat conventia de consum, mergand astfel "pe mana" societatii Electrica. "In cazul in care abonatul considera ca a consumat mai putina energie electrica decat a platit, citeste indexul, dupa care il prezinta la Centrul de relatii cu clientii", precizeaza Cornelia Ion. Pe baza indexului prezentat, functionarii societatii Electrica vor reface factura, dupa caz. Cititorii-incasatori vor veni la domiciliu si dimineata, si seara In ultimele luni, aglomeratie mare la centrele de relatii cu clientii din Bucuresti. Pe de o parte, unii dintre consumatori, care nu au achitat facturile acasa cititorilor-incasatori, sunt nevoiti sa se prezinte la casieriile Electrica. Altii insa vin la centrele Electrica cu diverse reclamatii, cum ar fi: au platit mai mult pentru curentul consumat; nu au primit conventia de consum; contoarele nu functioneaza cum trebuie, precum si diverse alte "nereguli" tehnice sau neintelegeri privind functionarea noului sistem. Cei mai multi dintre consumatorii casnici, care lucreaza in special in sectorul privat, solicita conducerii Electrica stabilirea unui alt program cititorului-incasator, care sa vina la locuinte, fie la primele ore ale diminetii, fie dupa ora 18. Reprezentantii societatii ne-au precizat ca deja, in unele sectoare din Capitala, cititorii-incasatori se prezinta la domiciliul consumatorilor dimineata si seara. La 6 luni, factura de regularizare va clarifica lucrurile Pentru a evita cozile formate la centrele societatii, conducerea Electrica Muntenia Sud insista asupra unor informatii privind noul sistem de facturare lunar, pe care consumatorii trebuie sa le cunoasca. Potrivit sistemului in curs de aplicare, Electrica factureaza si incaseaza lunar consumatorii casnici, in baza unui consum estimat fix, urmand ca regularizarea consumului sa se faca la un interval de 6 luni. "Fiecare abonat va primi acasa, din partea cititorului-incasator, o scrisoare de intentie si o conventie de consum. Daca abonatul este de acord cu datele si estimarile Electrica privind consumul lunar in functie de istoricul inregistrat, semneaza conventia fara alte completari. Daca estimeaza ca va avea un consum mai mare sau mai mic decat cel istoric, atunci va completa rubrica cu cantitatea de kWh pe care crede ca o va consuma", explica Cornelia Ion. Dupa ce o completeaza, conventia de consum va fi predata cititorului-incasator, respectiv centrului de relatii cu clientii. La interval de o luna de la primirea conventiei de catre Electrica, abonatul va fi vizitat de catre cititorul-incasator, care-i va prezenta factura lunara, pe care poate sa o plateasca pe loc. "Cititorul-incasator va veni la domiciliul consumatorului o singura data pe luna. In a sasea luna, el va veni de doua ori: o data pentru a citi contorul si o data pentru a inmana abonatului factura de regularizare, care reprezinta valoarea diferentei dintre consumul estimat de abonat in decursul a 6 luni si consumul real", spune Cornelia Ion. "In cazul in care abonatul a consumat mai putina energie electrica decat a platit, consumatorul se va prezenta la Centrul de relatii cu clientii pentru returnarea diferentei de plata", mai aflam de la Cornelia Ion. Daca insa va consuma mai mult decat a platit, consumatorul va trebui sa achite diferenta la cititorul-incasator sau la centru. La finele lunii ianuarie, Electrica va prezenta primele facturi de regularizare, prilej cu care se va vedea cati dintre bucuresteni vor primi bani inapoi si cati vor fi nevoiti sa plateasca in plus. "Cine nu a primit inca conventia de consum, nu trebuie sa dispere. O va primi pana la finele lunii martie. Pana atunci insa, va plati factura la energia electrica la 2 luni", informeaza Cornelia Ion.

Statul ia cu doua maini, pagubiti raman tot contribuabilii

In 1999 a fost adoptat primul act normativ - Ordonanta 73/1999 - privind impozitul pe venitul global, care a intrat in vigoare in ianuarie 2000. "Am intrat si noi in randul lumii civilizate", le spunea atunci fostul liberal Decebal Traian Remes, fost ministru de Finante, romanilor buimaciti de aparitia noului impozit existent in orice economie de piata. Aplicarea propriu-zisa a acestui tip de impozit a inceput in varianta "soft", pentru a-l obisnui pe roman cu aceasta noua forma de taxare a veniturilor. In anul 2001, Ministerul Finantelor, in fruntea caruia se afla acum pesedistul Mihai Tanasescu, a considerat necesar sa imbunatateasca mecanismul si a elaborat un alt act normativ: Ordonanta 7/2001. Numai ca, la aproape doi ani de la aprobarea ordonantei cu pricina, aceasta nu are inca norme de aplicare. Desi Guvernul le-a aprobat inca din luna decembrie a anului trecut, acestea nu au intrat inca in vigoare. Intrebati de ce s-a intamplat acest lucru, oficialii Finantelor ne-au raspuns invariabil: sunt in drum spre Monitorul Oficial, pentru a fi publicate. Lucru care nu s-a intamplat nici pana acum, la inceputul lunii februarie. In forma in care au fost semnate de catre premier si contrasemnate de catre ministrul Finantelor, normele aduc o serie de clarificari, dar si o serie de batai de cap contribuabililor. Mai pe romaneste, statul are acum posibilitatea sa ia cu doua maini, cei pagubiti ramanand doar contribuabilii. Potrivit lui Alex Massaci, Tax Manager la PriceWaterhouseCoopers (PWC), "normele privind aplicarea Ordonantei 7/2001, ce urmeaza a fi publicate, par sa aduca o modificare fundamentala in optica Ministerului Finantelor: sintagma "nedeductibil la societate = neimpozabil la individ" a disparut din ultima varianta a normelor. (...) Daca in trecut aceasta sintagma dadea o oarecare siguranta ca acelasi tip de venit nu poate fi impozitat de doua ori, noua optica a Ministerului Finantelor este ca dubla impunere "economica" este posibila". Alex Massaci apreciaza ca, din acest punct de vedere, este oarecum justificata temerea societatilor cum ca noile norme ar putea avea efect retroactiv incepand cu intrarea in vigoare a Ordonantei 7/2001. "Pentru ca, in lipsa unor indicatii clare, cei mai multi s-au folosit pana de curand (intr-o interpretare gresita insa) de principiile enuntate in sintagma de mai sus, mentionata din normele de aplicare a vechii ordonante", explica reprezentantul PWC. Alex Massaci atrage atentia si asupra unui alt aspect care nu tine deloc cont de interesele contribuabililor, tinand mai degraba de dubla impunere "economica". "Daca angajatorul nu incadreaza un avantaj pe care il acorda salariatului (n.r. - lucru posibil avand in vedere ca Ordonanta 7 nu are inca oficial norme de aplicare) in categoria "venit salarial" si nu il include in pachetul salarial, risca sa nu i se accepte deducerea cheltuielilor de la calculul impozitului pe profit, iar angajatului sa i se impoziteze venitul respectiv cu impozitul pe salariu", spune Alex Massaci. Adica, pentru acelasi venit, plateste si firma, plateste si angajatul. "Responsabilitatea incadrarii unei categorii de cheltuieli ca deductibila sau nedeductibila este in sarcina angajatorului", vine replica Ministerului Finantelor. Nu mai conteaza ca uneori lucrurile nu sunt prea clare. Totul este ca statul sa nu piarda, nu conteaza cine plateste... Ca tocmai din lipsa reglementarilor contribuabilii au de suferit, Finantele nu sufla o vorbulita. Reprezentantul PWC da si un exemplu a ceea ce se poate intampla din cauza acestei incoerente legislative. "Un exemplu graitor este dat de contravaloarea primelor de asigurare de viata suportate de catre angajator, care conform Legii 414/2002 privind impozitul pe profit sunt cheltuieli nedeductibile fiscal, iar conform Ordonantei 7/2001 sunt venituri impozabile la salariat. Cum isi incadreaza angajatorul aceasta cheltuiala daca legea ii spune clar ca e nedeductibila? Si atunci, de ce mai trebuie impozitat si angajatul? Raspunsul Finantelor ii face practic hoti in fata pe contribuabilii de bunacredinta care apeleaza la aceasta formula. "Aceasta forma (n.r. - primele de asigurare de viata suportate de catre angajatori) reprezinta un caz tipic de "salariu mascat" menit sa conduca la evitarea platii impozitului si altor contributii obligatorii prevazute de lege", ne spun Finantele prin intermediul Directiei de presa. Merita atunci sa ne intrebam: ce rost mai au promisiunile de relaxare fiscala ale ministrului Tanasescu daca acestea ii vizeaza pe niste "hoti"? Ca sa nu mai pomenim de faptul ca promisiuni ale aceluiasi ministru, facute acum un an, de tipul "din 2003, anumite cheltuieli facute pentru ei insisi sau pentru casa (zugraveli, reparatii etc) vor putea fi scazute din impozitul pe venit", au ramas doar vorbe in vant...

Stefan Iordache si Constantin Piliuta, nascuti intr-o zodie fericita

La prima privire nu-i leaga nimic, dar, daca privesti mai atent opera omului de pe scena si cea a artistului obisnuit cu simeza, vezi ca ceea ce au in comun este autenticitatea. Obiceiul unui actor pasionat este de a-si petrece aniversarile pe scena, iar Stefan Iordache a facut de multe ori acest lucru. Nu pentru a ilustra locuri comune de genul "scena este viata mea", ci pentru ca mersul obisnuit al vietii unui actor dedicat meseriei lui, cum este el, include confruntarile cu publicul, cinstite, fata in fata, ca o lupta dreapta, fara ascunzisuri. Acesta este actorul care si-a adus viata pe scena, mai bogat in fiecare rol gratie celor traite, aniversat ieri de cei dragi, la implinirea celor 62 de ani. In curand, Stefan Iordache va putea fi descoperit de cei care il iubesc intr-o carte ce ii este dedicata, sub titlul Stefan Iordache -Regele scamator (fragmente din carte au aparut deja in Adevarul literar si artistic). Este un volum construit ca un caleidoscop, in care imaginea actorului este refacuta din marturiile celor care il cunosc - membrii familiei, prieteni, profesori, colegi, taranii din Gruiu, (resedinta de vara a actorului), lautarii de la Sarpele Rosu. Prezente inedite vor fi fratele de cruce al actorului, Sebastian Papaiani, si "copilul de suflet", actor si el, Marius Stanescu, precum si doctorii care l-au tratat pe actorul neimpacat cu ideea de boala. Volumul, in pregatire la Editura Nemira, va surprinde, prin constructia sa inedita, partea de creatie, incercand sa surprinda anatomia unui mare actor, pornind de la detaliile de expresivitate fizica, printr-un joc de imagine si text, pana la felul in care este el perceput de cei cu care interactioneaza in lumea de sub reflectoare. Nu in ultimul rand, aceasta carte va contine desene de Sorin Ilfoveanu, prieten al actorului. Lansarea volumului, semnat de Ludmila Patlanjoglu, se va face in cadrul unui spectacol regizat de Tudor Marascu, spectacol in care se vor regasi toate "personajele secundare" ale cartii. (C.Modreanu)Daca ii privesti panzele, mai ales pe cele in care sunt reprezentate flori, ai senzatia unei frumuseti dincolo de anotimp, o frumusete ce vine, in primul rand, din imbinarea de culori si de forme si apoi din ceva ce tine mai degraba de un "fluid" care umple de viata tot ce atinge. Este atata lumina in aceste panze si le simti atat de repede aproape de tine, incat de multe ori uiti ca maestrul Piliuta, cel care le semneaza, se apropie de implinirea a trei sferturi de veac. Astazi, maestrul sarbatoreste 74 de ani, varsta pe care i-o dai cu greu, mai ales daca ai ocazia sa schimbi cu el o vorba. Omul Piliuta este la fel de "colorat" ca si lucrarile lui, cu tonuri calde sau accentuate, "dozate" dupa o formula numai de el stiuta. Se plimba intre lumesc si profund cu dezinvoltura si spune: "Eu cream la carciuma, eram "internat" la mai multe. Atelierul m-a strans de pe drumuri, intr-o anumita masura; este cheagul vietii mele intre peretii lui, in spatele usii lui" sau "In fata sevaletului, Piliuta ramane Piliuta, trebuie sa creeze in stilul Piliuta, trebuie sa fie el. Nu-l las niciodata sa uite pe pictorul din mine ca este nevoit sa exploateze mereu doar lucrurile cu care a fost inzestrat de ma-sa si de Dumnezeu. Restul, tot felul de pretentii cladite pe neautenticitate dispar, mor". Pe patru februarie, omului Constantin Piliuta noi ii dorim "La multi ani!", pictorului Constantin Piliuta nu mai trebuie sa-i uram nimic pentru ca a avut el grija sa-si ureze viata lunga pentru multa vreme de acum inainte.

Stefan Luchian - omagiat in satul natal

Vineri si sambata, la Stefanesti, judetul Botosani, comuna in care a vazut lumina zilei Stefan Luchian, pictorul a fost omagiat printr-o suita de manifestari, cu prilejul implinirii a 135 de ani de la nastere. Muzeul Judetean Botosani, in colaborare cu RADEF "Romania Film" au prezentat un documentar despre viata si opera marelui artist. La sediul Fundatiei "Stefan Luchian" a avut loc un simpozion si au fost expuse albume de arta cuprinzand lucrari ale creatorului faimoaselor potrete "Batran cersetor" si "Mos Niculae Cobzarul", precum si al peisajelor ori al "Anemonelor" si "Garoafelor". La manifestari au participat si copiii creatori din Vorona, Corni si Botosani, care lucreaza tesaturi la razboi, realizeaza picturi pe lemn si incondeiaza oua.

Cei mai buni oameni de muzica ai anului 2002

Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania si-a desemnat laureatii pe anul 2002. Marele Premiu, pentru intreaga activitate, i-a revenit lui Viorel Cosma. Castigatorul sectiunii "Lucrari concertante" este Calin Ioachimescu, iar cei ai categoriei "Lucrari camerale" - George Balint si Irinel Anghel. Premiul pentru muzica usoara i-a revenit lui Marcel Dragomir, iar nu mai putin cunoscutul sau coleg Marius Teicu a primit Premiul pentru musical (cu "Divanul persan"). Marius Popp a fost declarat invingator la categoria muzica instrumentala. Nicolae Brandus a castigat sectiunea "Lucrare corala ampla", in timp ce Radu Paladi si-a invins contracandidatii la "Miniatura corala". In cadrul aceleiasi ceremonii, Anca Florea a obtinut Premiul pentru critica muzicala.

Atacul desenelor animate

In teorie, daca un parinte tine neaparat sa distraga atentia odraslei de la cine stie ce program tv pentru "oamenii mari", il ademeneste cu unul dintre canalele de desene animate. Astfel, odorul familiei se va afla la adapost de violenta, prostul gust ori vulgaritatea care fac, de prea multe ori, deliciul adultilor. Socotind ca micutul e in siguranta, mama ori tatal pot comite chiar greseala de a-l lasa singur acasa, in fata micului ecran pe care se perinda inofensivii eroi animati. Care dintre ei o fi inofensiv: copiii cu figuri hidoase si atitudine antisociala, care iubesc haosul si se distreaza facand tot felul de porcarii; lighioanele scarboase, care ataca la infinit planeta si asa suferinda; personajele celebre imaginate ca esenta a prostiei? Daca ii povestesti unui pusti de clasa a III-a despre Bambi, Alba-ca-Zapada ori Chip si Dale, garantat o sa-ti rada in nas, dupa ce, in prealabil, te-a etichetat in gand drept "fraier". Pai daca nu au arme hiperperformante, daca nu distrug totul in jurul lor si nu poseda mutre infricosatoare, de ce sa-si aleaga modelele dintre astfel de insi insipizi? Cine mai crede in puterea magica a spanacului pe care il ingurgita cu avant Popeye, pe cine mai pacalesti astazi amenintandu-l ca, daca nu e cuminte, zmeul cutare sau vrajitoarea x va veni sa-l pedepseasca? E adevarat, copiii de astazi sunt mai maturi decat eram noi la aceeasi varsta. Asta nu inseamna ca, bombardandu-i zilnic cu violenta (fie ea si frumos colorata si animata), urmarile nu se vor face simtite. CNA-ul are in grija violenta din filmele artistice sau pe cea din buletinele de stiri. Dar, uitandu-te la multe dintre desenele animate care se difuzeaza in prezent, te intrebi daca nu cumva ar fi cazul ca, multe dintre ele, sa fie "impodobite" cu cerculetele care solicita acordul parintilor. Cel putin...

Criticii muzicali si Forumul Muzical Roman si-au ales premiantii

Pe scena Teatrului National de Opereta "Ion Dacian" au fost decernate Premiile Uniunii Criticilor Muzicali si Premiile Forumului muzical roman pentru anul 2002. Laureatii Uniunii Criticilor Muzicali sunt dirijorul Cristian Orosanu (pentru debut bucurestean) si pianistul Matei Varga (pentru afirmare in cariera internationala). Premiile Forumului Muzical Roman sunt urmatoarele: Premiul pentru regie si coregrafie - Mihai Babuska; Premiul de popularitate - Teatrul de revista "Fantasio" din Constanta, Premiul "Ludovic Spiess" - soprana Roxana Briban. Premii speciale au primit dirijorul Cristian Mandeal: Premiul de excelenta "O viata"; maestrul Viorel Cosma - cu ocazia implinirii varstei de 80 de ani - Premiul de excelenta si Premiul "David Ohanesian". * Teatrul National de Opereta "Ion Dacian" si directorul Amza Saceanu - pentru relansarea spectacolului romanesc.

La Manastirea Putna s-au pictat doar o jumatate de turla si o parte de altar

Mai sunt mai putin de 11 luni pana la "Anul Stefan cel Mare si Sfant", cand se va implini o jumatate de mileniu de la moartea marelui voievod. Dupa atatea balbaieli si neintelegeri - nu in ultimul rand ca urmare a unor interese divergente si ambitii ridicole - dintre diverse comitete si comitii, intre care si Comisia nationala de pictura bisericeasca, condusa de vicarul patriarhal Vicentiu Ploiesteanul, s-a hotarat ca pictura murala sa fie realizata in continuare de fratii Morosanu, optiunea Bisericii avand in cele din urma castig de cauza. Au fost pictate pana acum doar o jumatate din turla si circa 70 la suta din altar, in prezent lucrarea fiind intrerupta din cauza conditiilor meteorologice, dar si a lipsei de fonduri. In aceasta perioada de iarna se restaureaza catapeteasma bisericii dupa un proiect al profesoarei Cornelia Bordesiu, specialista in patrimoniu bisericesc, restaurarea fiind efectuata de calugarul Anastasie de la Putna si maica stareta de la Sucevita(?!). Parintele Melchisedec, starostele Manastirii Putna, sustine ca proiectul este valoros si cei doi care-l pun in opera sunt competenti si au o mare experienta. Nu e clar insa daca refacerea picturii murale, restaurarea catapetesmei si a iconoclastului sunt sau, mai bine zis, vor fi rodul unei viziuni unitare, de vreme ce proiectele sunt diferite. Se asteapta, asa cum ne-a declarat ieri dl. Vasile Demciuc, directorul Directiei pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national Suceava, o hotarare de guvern privind alocarea sumelor pentru toate actiunile cuprinse sub genericul "Anul Stefan cel Mare si Sfant", prioritate avand restaurarea monumentelor si reabilitarea Muzeului Manastirii Putna, care se va face, zice-se, la standarde europene, aidoma celui de la Sambata de Sus, considerat un adevarat model in materie de punere in lumina si conservare a valorilor de patrimoniu in Bucovina. Din pacate, timpul nu mai are rabdare si e greu de crezut ca lucrarile de restaurare a monumentelor vor putea fi finalizate pana la inceputul anului 2004. Actiunile privind marcarea a 500 de ani de la moartea lui Stefan cel Mare si Sfant, cu accent pe accelerarea lucrarilor de restaurare a monumentelor, este o tema care, dupa cate aflam, va fi dezbatuta si in luna februarie, la sedinta comisiei de specialitate a MCC.