Antrenorul formaţiei FC Timişoara, Gabi Balint, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că s-a decis în mare măsură asupra echipei de start cu care va aborda returul de campionat, însă mai are două semne de întrebare.
"Mai multe experimente am încercat în Turcia şi mai puţine în Spania. Încep să mă apropii de echipa care va începe returul, dar nu pot să spun că echipa care va începe mâine (n.r. - meciul amical contra formaţiei Gloria Buzău), va începe şi cu FC Argeş, încă mai am două semne de întrebare şi o să mă edific. Va fi importantă săptămâna de dinaintea meciului cu FC Argeş, pentru că sunt foarte atent la cum se antrenează, ce fac şi în momentul în care voi vedea lucrul ăsta voi şti ce jucători să aliniez. Diferenţa o va face forma lor, cum se antrenează, viaţa din afara stadionului, pentru că voi pune foarte mult accent pe asta. Ştiu ispitele de aici din Timişoara şi toate lucrurile care se pot întâmpla în afară şi mi-am luat măsuri ca să nu se întâmple nimic. Nu am avut absolut nicio problemă de disciplină, un lucru foarte important, pentru că atunci când eram jucător şi mie mi se urcau la cap cantonamentele, pentru că erau foarte lungi şi mai evadam din cadru, însă nu am avut nicio problemă", a spus Balint.
joi, 19 februarie 2009
Copos face toate demersurile pentru achitarea datoriilor
Acţionarul majoritar al FC Rapid, George Copos, susţine într-un comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX, că face toate demersurile pentru achitarea salariilor jucătorilor şi a datoriilor către creditorii clubului pentru ca echipa giuleşteană să poate evolua în returul Ligii I.
"Facem toate demersurile necesare pentru ca jucătorii să-şi primească drepturile, astfel încât să putem aborda returul cu optimism, fără niciun fel de insatisfacţii de ordin material. Creditorii clubului trebuie să ştie, de asemenea, că facem eforturi pentru acoperirea datoriilor acumulate în 2008. Ne pare rău pentru întârzierile care s-au produs în efectuarea unor plăţi, dar şi clubul Rapid, la fel ca întreaga planetă, suportă rigorile crizei mondiale. Acestea sunt priorităţile noastre în acest moment", se arată în comunicat.
De asemenea, George Copos afirmă că FC Rapid nu va intra în faliment. "În legătură cu starea financiar-economică a FC Rapid, doresc să-i încredinţez pe toţi cei care iubesc acest club, precum şi pe iubitorii fotbalului în general, că sunt în măsură să dau asigurări ferme cu privire la caracterul neîntemeiat al temerilor de un eventual faliment al clubului. Mai mult decât atât, fac publică determinarea mea de a găsi cea mai bună soluţie pentru ca istoria Rapidului, mai ales cea din ultimii 16 ani, să meargă mai departe. Rapidul nu va intra în faliment", a explicat Copos.
"Facem toate demersurile necesare pentru ca jucătorii să-şi primească drepturile, astfel încât să putem aborda returul cu optimism, fără niciun fel de insatisfacţii de ordin material. Creditorii clubului trebuie să ştie, de asemenea, că facem eforturi pentru acoperirea datoriilor acumulate în 2008. Ne pare rău pentru întârzierile care s-au produs în efectuarea unor plăţi, dar şi clubul Rapid, la fel ca întreaga planetă, suportă rigorile crizei mondiale. Acestea sunt priorităţile noastre în acest moment", se arată în comunicat.
De asemenea, George Copos afirmă că FC Rapid nu va intra în faliment. "În legătură cu starea financiar-economică a FC Rapid, doresc să-i încredinţez pe toţi cei care iubesc acest club, precum şi pe iubitorii fotbalului în general, că sunt în măsură să dau asigurări ferme cu privire la caracterul neîntemeiat al temerilor de un eventual faliment al clubului. Mai mult decât atât, fac publică determinarea mea de a găsi cea mai bună soluţie pentru ca istoria Rapidului, mai ales cea din ultimii 16 ani, să meargă mai departe. Rapidul nu va intra în faliment", a explicat Copos.
Preţul aurului a urcat la maximul ultimelor şapte luni
Preţul aurului a atins, marţi, maximul ultimelor şapte luni, după ce un raport privind scăderea producţiei industriei prelucrătoare în statul american New York şi perspectiva unei agravări a recesiunii în Europa de Est au amplificat temerile privind evoluţia economiei mondiale.
Cotaţia aurului a atins maximul istoric exprimată în mai multe monede, precum euro, lira sterlină, randul sud-african, rupia indiană, dolarul canadian sau dolarul australian.
Pe piaţa spot, cotaţia aurului a urcat la 966,15/968,15 dolari pe uncie, până la 15:34 GMT, după ce a urcat pe parcursul zilei la 970 de dolari pe uncie, maximul începând cu 22 iulie.
Astfel, preţul aurului cu livrare în luna aprilie a crescut cu 26,9 dolari pe uncie faţă de ziua precedentă.
"Ne confruntăm cu o aversiune totală faţă de risc, transpusă în vânzări masive pe pieţele de capital şi apreciere dolarului. Creşte cererea pentru aur", a declarat Andrei Kriuchenkov, analist la VTB Capital.
Anunţul autorităţilor din SUA privind scăderea producţiei industriale din statul New York în luna februarie şi un raport al Moody's, care vede recesiunea economică din Estul Europei mai severă decât în alte zone, au amplificat temerile investitorilor.
Cotaţia aurului a atins maximul istoric exprimată în mai multe monede, precum euro, lira sterlină, randul sud-african, rupia indiană, dolarul canadian sau dolarul australian.
Pe piaţa spot, cotaţia aurului a urcat la 966,15/968,15 dolari pe uncie, până la 15:34 GMT, după ce a urcat pe parcursul zilei la 970 de dolari pe uncie, maximul începând cu 22 iulie.
Astfel, preţul aurului cu livrare în luna aprilie a crescut cu 26,9 dolari pe uncie faţă de ziua precedentă.
"Ne confruntăm cu o aversiune totală faţă de risc, transpusă în vânzări masive pe pieţele de capital şi apreciere dolarului. Creşte cererea pentru aur", a declarat Andrei Kriuchenkov, analist la VTB Capital.
Anunţul autorităţilor din SUA privind scăderea producţiei industriale din statul New York în luna februarie şi un raport al Moody's, care vede recesiunea economică din Estul Europei mai severă decât în alte zone, au amplificat temerile investitorilor.
Nissan a înaintat BEI solicitări pentru sprijin financiar
Divizia din Europa a Nissan Motor a înaintat Băncii Europene pentru Investiţii (BEI) solicitări pentru sprijin financiar care ar putea totaliza mai multe miliarde de euro, ca urmare a reducerii vânzărilor de maşini la nivel mondial.
Nissan a anunţat desfiinţarea a peste 3.000 de locuri de muncă la operaţiunile din Europa, în condiţiile în care grupul japonez reduce producţia pentru a ţine pasul cu declinul cererii pe piaţa internaţională.
În cazul în care Nissan nu va obţine sprijinul BEI, operaţiunile companiei în domeniul cercetării şi dezvoltării şi proiectele legate de noi tehnologii vor fi în pericol, a declarat Eric Nicolas, vicepreşedintele Nissan Europe pentru administraţie şi finanţe.
Nicolas nu a specificat suma solicitată de Nissan, dar a spus că "toată lumea a cerut miliarde".
"Când mergi la BEI, nu prezinţi un dosar sau două, ci un teanc", a spus Nicolas, adăugând că numeroase dosare, referitoare la tehnologia vehiculelor propulsate electric, au fost deja depuse.
Grupul aşteaptă un răspuns din partea băncii până la sfârşitul anului 2009.
Nissan nu exclude să obţină ajutoare de stat şi în alte regiuni unde desfăşoară operaţiuni.
"Guvernul american susţine extrem de bine tehnologia pentru vehiculele electrice, ca şi Japonia", a mai spus Nicolas.
El a arătat că Nissan nu se simte dezavantajată comparativ cu companiile concurente din Europa, arătând că şi alţi producători europeni au obţinut promisiuni de sprijin, care nu reprezintă însă "un cec în alb".
Mai multe guverne europene au aprobat programe de sprijinire a industriilor auto.
Nissan a anunţat desfiinţarea a peste 3.000 de locuri de muncă la operaţiunile din Europa, în condiţiile în care grupul japonez reduce producţia pentru a ţine pasul cu declinul cererii pe piaţa internaţională.
În cazul în care Nissan nu va obţine sprijinul BEI, operaţiunile companiei în domeniul cercetării şi dezvoltării şi proiectele legate de noi tehnologii vor fi în pericol, a declarat Eric Nicolas, vicepreşedintele Nissan Europe pentru administraţie şi finanţe.
Nicolas nu a specificat suma solicitată de Nissan, dar a spus că "toată lumea a cerut miliarde".
"Când mergi la BEI, nu prezinţi un dosar sau două, ci un teanc", a spus Nicolas, adăugând că numeroase dosare, referitoare la tehnologia vehiculelor propulsate electric, au fost deja depuse.
Grupul aşteaptă un răspuns din partea băncii până la sfârşitul anului 2009.
Nissan nu exclude să obţină ajutoare de stat şi în alte regiuni unde desfăşoară operaţiuni.
"Guvernul american susţine extrem de bine tehnologia pentru vehiculele electrice, ca şi Japonia", a mai spus Nicolas.
El a arătat că Nissan nu se simte dezavantajată comparativ cu companiile concurente din Europa, arătând că şi alţi producători europeni au obţinut promisiuni de sprijin, care nu reprezintă însă "un cec în alb".
Mai multe guverne europene au aprobat programe de sprijinire a industriilor auto.
Boc numeşte la AVAS doi vicepreşedinţi propuşi de PSD-PC
Emil Benţan şi Constantin Botez au fost înlocuiţi în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) de Ioan Nani (PSD), fost director al companiei Antibiotice Iaşi, şi Ion Mânzînă, candidat PSD-PC într-un colegiu din Argeş la alegerile parlamentare din 2008.
Modificările în structura de conducere a AVAS au fost reglementate prin decizie a premierului Emil Boc.
În luna ianuarie, premierul l-a numit pe Mircea Ursache ca preşedinte al AVAS, la propunerea PSD.
Premierul a mai semnat deciziile prin care se constată încetarea efectelor actului de numire în cazul lui Mircea Sălăgean în postul de secretar general adjunct al Ministerului Culturii, ca urmare a desfiinţării funcţiei, a lui Octavian Bellu (numit secretar de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului) din funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Sport, şi a lui Peter Kovács din postul de președinte al Autorității Naționale pentru Tineret, instituţie desfiinţată.
Modificările în structura de conducere a AVAS au fost reglementate prin decizie a premierului Emil Boc.
În luna ianuarie, premierul l-a numit pe Mircea Ursache ca preşedinte al AVAS, la propunerea PSD.
Premierul a mai semnat deciziile prin care se constată încetarea efectelor actului de numire în cazul lui Mircea Sălăgean în postul de secretar general adjunct al Ministerului Culturii, ca urmare a desfiinţării funcţiei, a lui Octavian Bellu (numit secretar de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului) din funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Sport, şi a lui Peter Kovács din postul de președinte al Autorității Naționale pentru Tineret, instituţie desfiinţată.
România va menţine obiectivul privind adoptarea euro în 2014
Executivul va reafirma, în raportul privind convergenţa la zona euro pe care îl va trimite Comisiei Europene (CE) în această săptămână, obiectivul României de adoptare a monedei europene în 2014, a declarat un oficial guvernamental.
"Raportul este pregătit pentru a fi trimis la Bruxelles, probabil în următoarele 2-3 zile. Adoptarea euro (în 2014 - n.r.) şi intrarea în ERM-2 (European Exchange Rate) în 2012 nu au fost schimbate", a spus oficialul.
Ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea, a declarat, la finalul anului trecut, înainte de investirea în funcţie, că situaţia economică dificilă evidenţiază nevoia de respectare a angajamentelor privind intrarea în zona euro.
Cel mai recent sondaj Reuters pe acest subiect a arătat că economiştii consideră că România poate intra în mecanismul european al ratelor de schimb ERM-2 în 2012, însă trecerea la euro ar putea avea loc în 2015.
Ţinta privind adoptarea monedei comunitare în 2014 a fost stabilită de fostul guvern condus de liberalul Călin Popescu Tăriceanu.
Programul de convergenţă, care indică politicile guvernamentale pentru perioada următoare, trebuia trimis Executivului de la Bruxelles la sfârşitul lunii noiembrie 2008, dar noul guvern PSD - PDL a solicitat amânarea termenului până la 15 februarie 2009.
Mai multe state est-europene, între care Ungaria şi Polonia, au anunţat, recent, că menţin obiectivele de adoptare a euro, chiar dacă monedele naţionale au înregistrat scăderi importante.
Principalele condiţii impuse pentru intrarea în zona euro, respectiv deficitul comercial, ratele de schimb şi inflaţia, sunt foarte dificil de îndeplinit de către statele foste comuniste din Europa de Est, consideră analiştii.
"Raportul este pregătit pentru a fi trimis la Bruxelles, probabil în următoarele 2-3 zile. Adoptarea euro (în 2014 - n.r.) şi intrarea în ERM-2 (European Exchange Rate) în 2012 nu au fost schimbate", a spus oficialul.
Ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea, a declarat, la finalul anului trecut, înainte de investirea în funcţie, că situaţia economică dificilă evidenţiază nevoia de respectare a angajamentelor privind intrarea în zona euro.
Cel mai recent sondaj Reuters pe acest subiect a arătat că economiştii consideră că România poate intra în mecanismul european al ratelor de schimb ERM-2 în 2012, însă trecerea la euro ar putea avea loc în 2015.
Ţinta privind adoptarea monedei comunitare în 2014 a fost stabilită de fostul guvern condus de liberalul Călin Popescu Tăriceanu.
Programul de convergenţă, care indică politicile guvernamentale pentru perioada următoare, trebuia trimis Executivului de la Bruxelles la sfârşitul lunii noiembrie 2008, dar noul guvern PSD - PDL a solicitat amânarea termenului până la 15 februarie 2009.
Mai multe state est-europene, între care Ungaria şi Polonia, au anunţat, recent, că menţin obiectivele de adoptare a euro, chiar dacă monedele naţionale au înregistrat scăderi importante.
Principalele condiţii impuse pentru intrarea în zona euro, respectiv deficitul comercial, ratele de schimb şi inflaţia, sunt foarte dificil de îndeplinit de către statele foste comuniste din Europa de Est, consideră analiştii.
GM şi Chrysler cer mai mulţi bani de la stat
General Motors (GM) şi Chrysler au solicitat credite guvernamentale suplimentare de 22 miliarde de dolari, după ce au prezentat programe de restructurare şi au anunţat că au ajuns la acorduri de principiu cu sindicatele, urmând să reducă cheltuielile cu forţa de muncă.
Cele două companii au obţinut, la începutul acestui an, ajutoare de stat de 17,4 miliarde de dolari de la guvernul Statelor Unite, condiţionate de elaborarea unor programe ample de restructurare, care au fost prezentate marţi autorităţilor.
GM susţine că face progrese considerabile spre reducerea datoriilor din obligaţiuni şi către sindicatul United Auto Workers cu 48 de miliarde de dolari şi a asigurat Trezoreria că termenul limită pentru atingerea acestui obiectiv, iniţial fixat marţi, 17 februarie, nu va fi depăşit cu mult.
General Motors încearcă să obţină credite de stat suplimentare de 16,6 miliarde de dolari de la Trezorerie, care ar majora suma totală încasată de grup din fonduri publice la 30 miliarde de dolari, şi a avertizat că va consuma toate lichidităţile deţinute în prezent până în martie.
În plus, GM consideră că va obţine, în curând, împrumuturi de circa şase miliarde de dolari de la investitori străini şi credite de opt miliarde de dolari de la Departamentul american pentru Energie, instituţie cu statut de minister.
Totodată, concernul a avertizat că, dacă nu va încasa cel puţin 1,5 miliarde de dolari din vânzări de automobile în acest an, ar putea avea nevoie de şi mai multe infuzii de capital.
Chrysler a cerut suplimentarea ajutoarelor de stat cu cinci miliarde de dolari, peste suma de patru miliarde de dolari deja încasată de la Trezorerie, şi a avertizat că, în cazul falimentului companiei, bugetul de stat s-ar putea confrunta cu costuri de 17 ori mai mari pentru a acoperi cheltuielile sociale generate de un astfel de scenariu.
Falimentul GM şi Chrysler ar reprezenta un eşec răsunător pentu economia americană, generând zeci, poate sute de mii de concedieri, în timp ce administraţia Obama a promulgat un program de salvare a economiei de 787 miliarde de dolari, cu scopul de a salva locuri de muncă şi a combate recesiunea.
Cele două companii au obţinut, la începutul acestui an, ajutoare de stat de 17,4 miliarde de dolari de la guvernul Statelor Unite, condiţionate de elaborarea unor programe ample de restructurare, care au fost prezentate marţi autorităţilor.
GM susţine că face progrese considerabile spre reducerea datoriilor din obligaţiuni şi către sindicatul United Auto Workers cu 48 de miliarde de dolari şi a asigurat Trezoreria că termenul limită pentru atingerea acestui obiectiv, iniţial fixat marţi, 17 februarie, nu va fi depăşit cu mult.
General Motors încearcă să obţină credite de stat suplimentare de 16,6 miliarde de dolari de la Trezorerie, care ar majora suma totală încasată de grup din fonduri publice la 30 miliarde de dolari, şi a avertizat că va consuma toate lichidităţile deţinute în prezent până în martie.
În plus, GM consideră că va obţine, în curând, împrumuturi de circa şase miliarde de dolari de la investitori străini şi credite de opt miliarde de dolari de la Departamentul american pentru Energie, instituţie cu statut de minister.
Totodată, concernul a avertizat că, dacă nu va încasa cel puţin 1,5 miliarde de dolari din vânzări de automobile în acest an, ar putea avea nevoie de şi mai multe infuzii de capital.
Chrysler a cerut suplimentarea ajutoarelor de stat cu cinci miliarde de dolari, peste suma de patru miliarde de dolari deja încasată de la Trezorerie, şi a avertizat că, în cazul falimentului companiei, bugetul de stat s-ar putea confrunta cu costuri de 17 ori mai mari pentru a acoperi cheltuielile sociale generate de un astfel de scenariu.
Falimentul GM şi Chrysler ar reprezenta un eşec răsunător pentu economia americană, generând zeci, poate sute de mii de concedieri, în timp ce administraţia Obama a promulgat un program de salvare a economiei de 787 miliarde de dolari, cu scopul de a salva locuri de muncă şi a combate recesiunea.
Preţurile locuinţelor ar putea să scădă cu încă 20-30%
Preţurile pe piaţa imobiliară rezidenţială ar mai putea să scădă cu încă 20-30% în acest an, faţă de nivelul actual, pe fondul reducerii cererii din cauza accesului dificil la finanţare, a declarat, miercuri, directorul general al companiei de evaluare Darian, Adrian Crivii.
"Preţurile la locuinţe au scăzut până în prezent cu circa 15-20% şi ar putea să mai scadă cu încă 20-30%, întrucât cererea solvabilă este foarte scăzută, respectiv finanţarea este foarte scumpă şi se mai acordă doar clienţilor sofisticaţi", a spus Crivii, într-o conferinţă de presă.
El apreciază că o scădere de circa 50% a preţurilor imobiliare faţă de valoarea maximă care a existat pe piaţă este rezonabilă şi posibilă totodată.
De asemenea, preţurile terenurilor care au fost fixate la un nivel speculativ pot scădea cu 80-90%.
"Piaţa imobiliară îşi va continua deprecierea şi în acest an şi se va ajunge la un echilibru când se vor face tranzacţii. Acum nu se fac tranzacţii, în special din cauza imposibilităţii de a obţine finanţare de la bănci", a spus Crivii.
El a explicat că în anii trecuţi preţurile la locuinţe au crescut foarte mult, întrucât au existat mulţi bani în piaţă şi puţine proprietăţi de vânzare, iar profiturile dezvoltatorilor erau foarte mari.
"Pe măsură ce scădea riscul de ţară, mediul devenea tot mai proprice, iar preţurile au tot crescut pentru că erau profituri foarte mari, atât la dezvoltatori, cât şi la băncile care acordau credite. Avântul creditării a împins preţurile la locuinţe în sus şi tot creditarea a determinat acum scăderea lor", a conchis Crivii.
Potrivit Cushman&Wakefield, preţurile locuinţelor din România vor continua să scadă în acest an cu 30%, compania imobiliară recomandând pentru 2009 investiţiile în proprietăţi generatoare de chirii ridicate.
Preţurile locuinţelor vechi au scăzut în perioada septembrie-decembrie 2008 cu 15%, iar la cele noi cu 5-10%, de la începutul anului 2009 fiind înregistrată o diminuare a preţurilor cu 10% la nivelul întregii pieţe, conform Cushman.
"Preţurile la locuinţe au scăzut până în prezent cu circa 15-20% şi ar putea să mai scadă cu încă 20-30%, întrucât cererea solvabilă este foarte scăzută, respectiv finanţarea este foarte scumpă şi se mai acordă doar clienţilor sofisticaţi", a spus Crivii, într-o conferinţă de presă.
El apreciază că o scădere de circa 50% a preţurilor imobiliare faţă de valoarea maximă care a existat pe piaţă este rezonabilă şi posibilă totodată.
De asemenea, preţurile terenurilor care au fost fixate la un nivel speculativ pot scădea cu 80-90%.
"Piaţa imobiliară îşi va continua deprecierea şi în acest an şi se va ajunge la un echilibru când se vor face tranzacţii. Acum nu se fac tranzacţii, în special din cauza imposibilităţii de a obţine finanţare de la bănci", a spus Crivii.
El a explicat că în anii trecuţi preţurile la locuinţe au crescut foarte mult, întrucât au existat mulţi bani în piaţă şi puţine proprietăţi de vânzare, iar profiturile dezvoltatorilor erau foarte mari.
"Pe măsură ce scădea riscul de ţară, mediul devenea tot mai proprice, iar preţurile au tot crescut pentru că erau profituri foarte mari, atât la dezvoltatori, cât şi la băncile care acordau credite. Avântul creditării a împins preţurile la locuinţe în sus şi tot creditarea a determinat acum scăderea lor", a conchis Crivii.
Potrivit Cushman&Wakefield, preţurile locuinţelor din România vor continua să scadă în acest an cu 30%, compania imobiliară recomandând pentru 2009 investiţiile în proprietăţi generatoare de chirii ridicate.
Preţurile locuinţelor vechi au scăzut în perioada septembrie-decembrie 2008 cu 15%, iar la cele noi cu 5-10%, de la începutul anului 2009 fiind înregistrată o diminuare a preţurilor cu 10% la nivelul întregii pieţe, conform Cushman.
ING va concedia 7.000 de angajaţi
Grupul financiar olandez ING va concedia 7.000 de angajaţi pentru a reduce cheltuielile, după ce a raportat pierderi nete de 3,7 miliarde euro în ultimele trei luni ale 2008, al doilea trimestru fără profit, ceea ce duce totalul pierderilor pentru anul trecut la 730 milioane euro.
Pierderile din trimestrul al treilea al anului trecut au totalizat 480 milioane de euro, se arată în raportul financiar al grupului.
Disponibilizările vor afecta 1.400 de angajaţi ai diviziei de Wholesale Banking. Alţi 1.400 de angajaţi vor fi concediaţi din diviziile Retail Banking şi ING Direct. În sectorul asigurărilor, grupul va renunţa la 4.200 de angajaţi, din care 1.100 în Europa.
Grupul vizează reducerea costurilor cu un miliard euro în 2009.
Pentru ansamblul anului 2007, ING a raportat un profit net de 9,2 miliarde euro, iar în perioada octombrie-decembrie a aceluiaşi an profitul a fost de 2,5 miliarde euro.
" Criza financiară a avut un impact fără precedent asupra întregii industrii, iar magnitudinea problemelor a lăsat puţine companii neafectate. Pentru ING, anul trecut a fost marcat de o deteriorare rapidă a rezultatelor financiare şi de necesitatea de a consolida capitalul cu ajutorul statului olandez. Am fost depăşiţi de severitatea şi rapiditatea problemelor economice din trimestrul al patrulea", a afirmat, într-un comunicat, directorul executiv al grupului, Jan Hommen.
În Europa, pe segmentul de asigurări, ING a consemnat pierderi brute din operaţiunile de bază de 186 milioane euro.
Pentru divizia de Wholesale Banking, pierderile s-au cifrat la 366 milioane euro. Divizia de Retail Banking a grupului a înregistrat o scădere de 85,6% a profitului din activităţile de bază, la 75 milioane euro. La capitolul Corporate Banking, pierderile au totalizat 140 milioane euro, iar pentru ING Direct, acestea s-au cifrat la 1,4 miliarde euro.
Grupul olandez este prezent şi în România, prin ING Bank România. Pe segmentul Retail Banking, depozitele băncii olandeze au crescut cu 6% în trimestrul al patrulea.
Pierderile din trimestrul al treilea al anului trecut au totalizat 480 milioane de euro, se arată în raportul financiar al grupului.
Disponibilizările vor afecta 1.400 de angajaţi ai diviziei de Wholesale Banking. Alţi 1.400 de angajaţi vor fi concediaţi din diviziile Retail Banking şi ING Direct. În sectorul asigurărilor, grupul va renunţa la 4.200 de angajaţi, din care 1.100 în Europa.
Grupul vizează reducerea costurilor cu un miliard euro în 2009.
Pentru ansamblul anului 2007, ING a raportat un profit net de 9,2 miliarde euro, iar în perioada octombrie-decembrie a aceluiaşi an profitul a fost de 2,5 miliarde euro.
" Criza financiară a avut un impact fără precedent asupra întregii industrii, iar magnitudinea problemelor a lăsat puţine companii neafectate. Pentru ING, anul trecut a fost marcat de o deteriorare rapidă a rezultatelor financiare şi de necesitatea de a consolida capitalul cu ajutorul statului olandez. Am fost depăşiţi de severitatea şi rapiditatea problemelor economice din trimestrul al patrulea", a afirmat, într-un comunicat, directorul executiv al grupului, Jan Hommen.
În Europa, pe segmentul de asigurări, ING a consemnat pierderi brute din operaţiunile de bază de 186 milioane euro.
Pentru divizia de Wholesale Banking, pierderile s-au cifrat la 366 milioane euro. Divizia de Retail Banking a grupului a înregistrat o scădere de 85,6% a profitului din activităţile de bază, la 75 milioane euro. La capitolul Corporate Banking, pierderile au totalizat 140 milioane euro, iar pentru ING Direct, acestea s-au cifrat la 1,4 miliarde euro.
Grupul olandez este prezent şi în România, prin ING Bank România. Pe segmentul Retail Banking, depozitele băncii olandeze au crescut cu 6% în trimestrul al patrulea.
CE a declanşat procedura de deficit excesiv pentru şase state membre, nu şi pentru România
Comisia Europeană (CE) a iniţiat, miercuri, procedura de deficit bugetar excesiv pentru şase state membre ale Uniunii Europene, după ce a luat în considerare şi circumstanţele excepţionale dictate de criza economică, iar cazul României nu a fost încă analizat de executivul blocului comunitar.
CE a lansat procedura de deficit excesiv împotriva Franţei, Greciei, Spaniei, Irlandei, Letoniei şi Maltei, care au depăşit limita de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) a deficitului bugetar, prevăzută în Pactul de Creştere şi Stabilitate al Uniunii Europene.
"Comisia a adoptat, astăzi (miercuri - n.r.), rapoartele de deficit excesiv în cazul statelor membre care au depăşit valoarea de referinţă de 3% în 2008. Au fost luate în considerare şi circumstanţele excepţionale adecvate. În toate celelalte cazuri, Comisia va folosi toată flexibilitatea conţinută de Pactul de Creştere şi Stabilitate revizuit când va analiza procedura de deficit excesiv, în următoarele săptămâni", a declarat, într-un comunicat al CE, comisarul european pentru economie şi politică monetară, Joaquin Almunia.
Executivul Uniunii Europene a mai analizat rapoartele asupra evoluţiei Programelor de Stabilitate şi Convergenţă pentru alte 11 ţări, printre care însă nu se numără şi România şi care nu sunt vizate în prezent pentru declanşarea procedurii de deficit excesiv, se arată într-un alt comunicat transmis de CE.
CE a lansat procedura de deficit excesiv împotriva Franţei, Greciei, Spaniei, Irlandei, Letoniei şi Maltei, care au depăşit limita de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) a deficitului bugetar, prevăzută în Pactul de Creştere şi Stabilitate al Uniunii Europene.
"Comisia a adoptat, astăzi (miercuri - n.r.), rapoartele de deficit excesiv în cazul statelor membre care au depăşit valoarea de referinţă de 3% în 2008. Au fost luate în considerare şi circumstanţele excepţionale adecvate. În toate celelalte cazuri, Comisia va folosi toată flexibilitatea conţinută de Pactul de Creştere şi Stabilitate revizuit când va analiza procedura de deficit excesiv, în următoarele săptămâni", a declarat, într-un comunicat al CE, comisarul european pentru economie şi politică monetară, Joaquin Almunia.
Executivul Uniunii Europene a mai analizat rapoartele asupra evoluţiei Programelor de Stabilitate şi Convergenţă pentru alte 11 ţări, printre care însă nu se numără şi România şi care nu sunt vizate în prezent pentru declanşarea procedurii de deficit excesiv, se arată într-un alt comunicat transmis de CE.
Apartamentele vechi s-au ieftinit în ianuarie cu 3%
Preţul mediu al locuinţelor din Bucureşti s-a redus în prima lună a anului faţă de nivelul din decembrie cu 2%, în condiţiile în care pe piaţa apartamentelor vechi s-a înregistrat o diminuare a preţurilor de 3%, iar la cele noi au stagnat, potrivit companiei imobiliare Colliers.
Astfel, preţul mediu al locuinţelor din Capitală a fost în luna ianuarie de 1.506 euro/mp, cu 34 de euro/mp mai puţin faţă de decembrie 2008, potrivit celui mai recent indice realizat de Colliers care analizează evoluţia preţurilor locuinţelor din Bucureşti.
"Reducerea nu este una semnificativă, ci mai degrabă o inerţie a pieţei, într-o lună care istoric este caracterizată prin acalmie. Astfel, preţul locuinţelor din Bucureşti au intrat practic în 2009 cu sentimentul dominant al anului trecut şi cu incertitudinea care guvernează, de altfel, toate segmentele economiei", se arată într-un comunicat al Colliers.
Potrivit calculelor Colliers, preţul mediu al apartamentelor amplasate în blocuri vechi s-a redus cu 3% în prima lună din acest an, analiştii remarcând însă că pentru prima dată după luna iulie a anului trecut, în ianuarie 2009 s-a înregistrat o creştere semnificativă la nivelul unui sector din Bucureşti.
Astfel, locuinţele din sectorul 1 s-au scumpit cu 7%, în timp ce în restul sectoarelor preţurile au scăzut în medie cu 2%-6%.
"Această creştere se poate atribui existenţei unei pieţe constante de închirieri pe segmentul apartamentelor de lux din nord, precum şi percepţiei de «investiţie sigură pe termen lung» atribuită apartamentelor cu locaţie centrală", explică analiştii Colliers.
Cele mai mici preţuri sunt întâlnite în continuare în sectorul 6, respectiv 1.111 euro/mp, iar cel mai ridicat nivel se înregistrează în sectorul 1 - puţin sub 2.000 euro/mp.
În sectorul 2 preţul mediu în ianuarie a ajuns la 1.237 euro/mp, în sectorul 3 la 1.312 euro/mp, în sectorul 4 la 1.494 euro/mp, în toate cele trei cazuri reducerea fiind de 6% faţă de decembrie 2008. Apartamentele din sectorul 5 au înregistrat scăderi de 2%, ajungând la 1.111 euro/mp.
Pe segmentul locuinţelor noi, analiza Colliers remarcă menţinerea preţurilor la nivelul de la finalul anului trecut, în jurul valorii de 1.778 euro/metru pătrat, nivel apropiat însă celui de la începutul anului trecut.
Preţurile pe metru pătrat se referă la suprafaţa construită a apartamentului plus suprafaţa teraselor, iar valorile includ TVA.
Astfel, preţul mediu al locuinţelor din Capitală a fost în luna ianuarie de 1.506 euro/mp, cu 34 de euro/mp mai puţin faţă de decembrie 2008, potrivit celui mai recent indice realizat de Colliers care analizează evoluţia preţurilor locuinţelor din Bucureşti.
"Reducerea nu este una semnificativă, ci mai degrabă o inerţie a pieţei, într-o lună care istoric este caracterizată prin acalmie. Astfel, preţul locuinţelor din Bucureşti au intrat practic în 2009 cu sentimentul dominant al anului trecut şi cu incertitudinea care guvernează, de altfel, toate segmentele economiei", se arată într-un comunicat al Colliers.
Potrivit calculelor Colliers, preţul mediu al apartamentelor amplasate în blocuri vechi s-a redus cu 3% în prima lună din acest an, analiştii remarcând însă că pentru prima dată după luna iulie a anului trecut, în ianuarie 2009 s-a înregistrat o creştere semnificativă la nivelul unui sector din Bucureşti.
Astfel, locuinţele din sectorul 1 s-au scumpit cu 7%, în timp ce în restul sectoarelor preţurile au scăzut în medie cu 2%-6%.
"Această creştere se poate atribui existenţei unei pieţe constante de închirieri pe segmentul apartamentelor de lux din nord, precum şi percepţiei de «investiţie sigură pe termen lung» atribuită apartamentelor cu locaţie centrală", explică analiştii Colliers.
Cele mai mici preţuri sunt întâlnite în continuare în sectorul 6, respectiv 1.111 euro/mp, iar cel mai ridicat nivel se înregistrează în sectorul 1 - puţin sub 2.000 euro/mp.
În sectorul 2 preţul mediu în ianuarie a ajuns la 1.237 euro/mp, în sectorul 3 la 1.312 euro/mp, în sectorul 4 la 1.494 euro/mp, în toate cele trei cazuri reducerea fiind de 6% faţă de decembrie 2008. Apartamentele din sectorul 5 au înregistrat scăderi de 2%, ajungând la 1.111 euro/mp.
Pe segmentul locuinţelor noi, analiza Colliers remarcă menţinerea preţurilor la nivelul de la finalul anului trecut, în jurul valorii de 1.778 euro/metru pătrat, nivel apropiat însă celui de la începutul anului trecut.
Preţurile pe metru pătrat se referă la suprafaţa construită a apartamentului plus suprafaţa teraselor, iar valorile includ TVA.
Isărescu: Leul nu s-ar deprecia dacă ar fi o lipsă de lichiditate pe piaţă
Moneda naţională nu s-ar deprecia dacă ar exista o lipsa de lichiditate pe piaţă, iar o mişcare de curs de 20% în doi ani nu este un şoc, a declarat, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.
"Este un conflict între cei care promovează lipsa de lichiditate şi scriu că rata o să ajungă la 4,7 lei/euro (..). Îi rog să se adune şi să scrie cu o singură mână", a spus Isărescu, într-o conferinţă de presă.
El a arătat că, pentru cei care şi-au luat poziţii lungi pe valută, este normal să nu aibă lichiditate.
"Dacă au poziţii lungi pe euro şi aşteaptă nivelul de 4,7 lei/euro, ce să le facem, să îi mângâiem pe creştet. Să vadă singuri dacă au ales bine", a afirmat Isărescu.
Guvernatorul BNR a menţionat că un şoc reprezintă o mişcare brutală, în 1-2-3 săptămâni, iar o fluctuaţie de curs de 20% în doi ani nu este un şoc.
"Nu ne angajăm pe niciun nivel precis de curs. Mişcarea cursului trebuie să aibă o anumită corelaţie cu a altor indicatori economici. Nu ţintim cursul, dar nici nu suntem dezinteresaţi de el", a adăugat Isărescu.
El a menţionat că eventualele operaţiuni ale BNR vizează şi anumite reglări ale masei monetare.
"Este un conflict între cei care promovează lipsa de lichiditate şi scriu că rata o să ajungă la 4,7 lei/euro (..). Îi rog să se adune şi să scrie cu o singură mână", a spus Isărescu, într-o conferinţă de presă.
El a arătat că, pentru cei care şi-au luat poziţii lungi pe valută, este normal să nu aibă lichiditate.
"Dacă au poziţii lungi pe euro şi aşteaptă nivelul de 4,7 lei/euro, ce să le facem, să îi mângâiem pe creştet. Să vadă singuri dacă au ales bine", a afirmat Isărescu.
Guvernatorul BNR a menţionat că un şoc reprezintă o mişcare brutală, în 1-2-3 săptămâni, iar o fluctuaţie de curs de 20% în doi ani nu este un şoc.
"Nu ne angajăm pe niciun nivel precis de curs. Mişcarea cursului trebuie să aibă o anumită corelaţie cu a altor indicatori economici. Nu ţintim cursul, dar nici nu suntem dezinteresaţi de el", a adăugat Isărescu.
El a menţionat că eventualele operaţiuni ale BNR vizează şi anumite reglări ale masei monetare.
Leul s-a apreciat în raport cu euro
Leul s-a apreciat pentru a doua zi consecutiv, rata de schimb anunţată, miercuri, de Banca Naţională a României (BNR) scăzând cu 1,46 bani, la 4,2950 lei/euro.
Cursul oficial este cu 1,46 bani sub nivelul publicat de banca centrală marţi, când euro a fost cotat la 4,3096 lei. Astfel, în ultimele două şedinţe leul s-a apreciat foarte uşor, cu 0,4% faţă de euro, iar paritatea a scăzut cu 1,69 bani, de la 4,3119 lei/euro.
Leul a continuat să urmeze tendinţa de apreciere a valutelor statelor emergente în raport cu euro şi la jumătatea şedinţei interbancare locale euro era tranzacţionat la 4,2900 - 4,2940 lei, cu un ban sub nivelul de la finalul şedinţei de marţi.
Primele operaţiuni au fost efectuate la 4,3000 - 4,3040 lei/euro, nivel în imediata apropiere a parităţii de la închiderea şedinţei de marţi, când euro a fost cotat la 4,3000-4,3030 lei.
Ulterior, investitorii au urmat tendinţa de revenire a valutelor din regiune, unde zoltul şi forintul s-au apreciat cu 1%, respectiv 1,5% faţă de euro, şi ordinele vânzare de valută au dus cursul leu/euro până la un nivel minim de 4,2750 - 4,2800 unităţi.
După acest moment, cererea comercială de euro a ridicat paritatea, iar în jurul orei 10:05 euro era tranzacţionat la 4,2860 - 4,2900 lei.
Până la jumătatea şedinţei, cursul a mai urcat pentru scurt timp peste nivelul de 4,3 lei/euro, respectiv la 4,3020 lei/euro, însă volumele tranzacţioante au fost reduse comparativ cu şedinţele anterioare.
După anunţarea cursului de referinţă de Banca Naţională a României (BNR), euro era cotat pe piaţa interbancară la 4,2900 - 4,2940 lei/euro.
"Monedele statelor din regiune se apreciază mai mult decât leul, în special ca urmare a anunţului Slovaciei de intrare în a doua etapă de aderare la euro. Ştirea a fost primită cu optimism de investitori şi în consecinţă valutele statelor emergente au început să se aprecieze. Totuşi, aprecierea leului este temperată de cererea comercială mare de euro", a spus un dealer.
Comparativ cu referinţa din ultima şedinţă a anului trecut, de 3,9852 lei/euro, leul s-a depreciat cu 7,77% în raport cu euro.
Citeşte şi:
BNR a anunţat un curs de 4,3096 lei/euro
Cursul oficial este cu 1,46 bani sub nivelul publicat de banca centrală marţi, când euro a fost cotat la 4,3096 lei. Astfel, în ultimele două şedinţe leul s-a apreciat foarte uşor, cu 0,4% faţă de euro, iar paritatea a scăzut cu 1,69 bani, de la 4,3119 lei/euro.
Leul a continuat să urmeze tendinţa de apreciere a valutelor statelor emergente în raport cu euro şi la jumătatea şedinţei interbancare locale euro era tranzacţionat la 4,2900 - 4,2940 lei, cu un ban sub nivelul de la finalul şedinţei de marţi.
Primele operaţiuni au fost efectuate la 4,3000 - 4,3040 lei/euro, nivel în imediata apropiere a parităţii de la închiderea şedinţei de marţi, când euro a fost cotat la 4,3000-4,3030 lei.
Ulterior, investitorii au urmat tendinţa de revenire a valutelor din regiune, unde zoltul şi forintul s-au apreciat cu 1%, respectiv 1,5% faţă de euro, şi ordinele vânzare de valută au dus cursul leu/euro până la un nivel minim de 4,2750 - 4,2800 unităţi.
După acest moment, cererea comercială de euro a ridicat paritatea, iar în jurul orei 10:05 euro era tranzacţionat la 4,2860 - 4,2900 lei.
Până la jumătatea şedinţei, cursul a mai urcat pentru scurt timp peste nivelul de 4,3 lei/euro, respectiv la 4,3020 lei/euro, însă volumele tranzacţioante au fost reduse comparativ cu şedinţele anterioare.
După anunţarea cursului de referinţă de Banca Naţională a României (BNR), euro era cotat pe piaţa interbancară la 4,2900 - 4,2940 lei/euro.
"Monedele statelor din regiune se apreciază mai mult decât leul, în special ca urmare a anunţului Slovaciei de intrare în a doua etapă de aderare la euro. Ştirea a fost primită cu optimism de investitori şi în consecinţă valutele statelor emergente au început să se aprecieze. Totuşi, aprecierea leului este temperată de cererea comercială mare de euro", a spus un dealer.
Comparativ cu referinţa din ultima şedinţă a anului trecut, de 3,9852 lei/euro, leul s-a depreciat cu 7,77% în raport cu euro.
Citeşte şi:
BNR a anunţat un curs de 4,3096 lei/euro
BEI împrumută 7 mld euro companiilor auto în primul semestru
Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) va împrumuta constructorii auto cu şapte miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, pentru dezvoltarea de autovehicule ecologice, existând posibilitatea suplimentării finanţării până la sfârşitul anului.
Suma este aproape dublă faţă de cele patru miliarde euro anunţate în decembrie pentru dezvoltarea de maşini ecologice, a declarat Rainer Schlitt, purtător de cuvânt al BEI.
El a precizat că există posibilitatea suplimentării fondurilor până la sfârşitul anului pentru acei constructori auto care prezintă proiecte de transport auto ecologic.
Preşedintele băncii, Philippe Maystadt, a declarat, însă, că instituţia pe care o conduce nu se va angaja în salvarea companiilor cu probleme.
"BEI nu este aici pentru a asigura lichidităţi pe termen scurt. Vreau să fie limpede că rolul nostru este de a sprijini proiectele viabile", a afirmat Maystadt, într-un interviu acordat Financial Times.
Oficialul a precizat că fondurile alocate de bancă pentru finanţarea companiilor nu reprezintă, în niciun caz, subvenţii acordate de stat.
"Acordăm împrumuturi. După aceea ne vrem banii înapoi", a spus el.
Guverne din diferite regiuni ale lumii au anunţat, în ultimele luni, programe de sprijin pentru industria auto , afectată grav de scăderea cererii, criza creditelor şi problemele economice.
Franţa va acorda şase miliarde euro principalilor constructori auto, PSA Citroen-Peugeot şi Renault, ultimul prezent şi în România, unde deţine uzina Dacia de la Mioveni.
Spania a anunţat, săptămâna trecută, un program de patru miliarde euro, de asemenea pentru susţinerea industriei auto.
Suma este aproape dublă faţă de cele patru miliarde euro anunţate în decembrie pentru dezvoltarea de maşini ecologice, a declarat Rainer Schlitt, purtător de cuvânt al BEI.
El a precizat că există posibilitatea suplimentării fondurilor până la sfârşitul anului pentru acei constructori auto care prezintă proiecte de transport auto ecologic.
Preşedintele băncii, Philippe Maystadt, a declarat, însă, că instituţia pe care o conduce nu se va angaja în salvarea companiilor cu probleme.
"BEI nu este aici pentru a asigura lichidităţi pe termen scurt. Vreau să fie limpede că rolul nostru este de a sprijini proiectele viabile", a afirmat Maystadt, într-un interviu acordat Financial Times.
Oficialul a precizat că fondurile alocate de bancă pentru finanţarea companiilor nu reprezintă, în niciun caz, subvenţii acordate de stat.
"Acordăm împrumuturi. După aceea ne vrem banii înapoi", a spus el.
Guverne din diferite regiuni ale lumii au anunţat, în ultimele luni, programe de sprijin pentru industria auto , afectată grav de scăderea cererii, criza creditelor şi problemele economice.
Franţa va acorda şase miliarde euro principalilor constructori auto, PSA Citroen-Peugeot şi Renault, ultimul prezent şi în România, unde deţine uzina Dacia de la Mioveni.
Spania a anunţat, săptămâna trecută, un program de patru miliarde euro, de asemenea pentru susţinerea industriei auto.
Goodyear va concedia 5.000 de angajaţi
Producătorul american de anvelope auto Goodyear a anunţat, miercuri, că va concedia 5.000 de angajaţi, reprezentând 6,7% din personalul grupului la nivel mondial, ca urmare a rezultatelor financiare slabe din ultimul trimestru al anului trecut.
Goodyear, cel mai mare producător american de anvelope, a majorat, totodată, obiectivele pentru reducerile de cheltuieli şi urmează să îngheţe temporar plata salariilor către angajaţii din întreaga lume şi să reducă semnificativ producţia pentru a se adapta recesiunii.
Grupul a raportat o pierdere de 330 milioane de dolari aferentă ultimelor trei luni din 2008, faţă de un profit net de 52 milioane de dolari în perioada similară a anului anterior.
Excluzând factorii excepţionali, rezultatul Goodyear reprezintă o pierdere netă de 1,18 dolari pe acţiune în ultimul trimestru, de la profitul de 23 cenţi pe acţiune din ultimele teri luni din 2007.
Analiştii chestionaţi în prealabil de Reuters estimau pierderi de 1,13 dolari pe acţiune.
Încasările din vânzări ale Goodyear au scăzut cu circa 20%, de la 5,2 miliarde de dolari la 4,1 miliarde de dolari, reflectând reducerea producţiei cu 19%.
Deciziile de restructurare anunţate miercuri de grupul american reflectă problemele grave cu care se confruntă industria auto globală în contextul crizei financiare şi economice şi efectele negative severe resimţite de furnizorii de componente şi servicii conexe ca urmare a declinului accelerat al pieţei globale.
Goodyear, cel mai mare producător american de anvelope, a majorat, totodată, obiectivele pentru reducerile de cheltuieli şi urmează să îngheţe temporar plata salariilor către angajaţii din întreaga lume şi să reducă semnificativ producţia pentru a se adapta recesiunii.
Grupul a raportat o pierdere de 330 milioane de dolari aferentă ultimelor trei luni din 2008, faţă de un profit net de 52 milioane de dolari în perioada similară a anului anterior.
Excluzând factorii excepţionali, rezultatul Goodyear reprezintă o pierdere netă de 1,18 dolari pe acţiune în ultimul trimestru, de la profitul de 23 cenţi pe acţiune din ultimele teri luni din 2007.
Analiştii chestionaţi în prealabil de Reuters estimau pierderi de 1,13 dolari pe acţiune.
Încasările din vânzări ale Goodyear au scăzut cu circa 20%, de la 5,2 miliarde de dolari la 4,1 miliarde de dolari, reflectând reducerea producţiei cu 19%.
Deciziile de restructurare anunţate miercuri de grupul american reflectă problemele grave cu care se confruntă industria auto globală în contextul crizei financiare şi economice şi efectele negative severe resimţite de furnizorii de componente şi servicii conexe ca urmare a declinului accelerat al pieţei globale.
Fitch a revizuit negativ ratingurile Renault şi PSA Peugeot Citroen
Agenţia de evaluare financiară Fitch a revizuit negativ ratingurile de credit pe termen lung ale celor doi mari constructori auto francezi, Renault şi PSA Peugeot Citroen, la "BBB-", cu perspectivă negativă, reflectând pesimismul legat de evoluţia situaţiilor financiare în 2009.
Fitch Ratings a modificat în sens negativ ratingul de credit al Renault, acţionarul majoritar al Dacia, de la "BBB" la "BBB-", în urma creşterii semnificative a datoriilor financiare ale grupului şi deteriorării condiţiilor de pe pieţele de credit la finele anului 2008, se arată într-un comunicat al agenţiei de rating, transmis miercuri.
Perspectiva negativă a calificativului acordat Renault reflectă potenţiala deteriorare a situaţiei financiare a grupului în 2009, precum şi flexibilitatea redusă a acesteia.
Fitch avertizează că ar putea opera o nouă revizuire în sens negativ a ratingului grupului, dacă fluxul de capital al Renault se va reduce în 2009 peste estimările agenţiei, sau dacă producătorul auto nu va fi capabil să adopte măsurile corespunzătoare pentru a compensa deterioarea capacităţii de creditare.
Presiunile asupra ratingului ar putea creşte dacă măsurile de sprijin din partea guvernului francez vor fi insuficiente sau nu vor aplicate la timp, sau chiar deloc.
În plus, orice sprijin guvernamental cu efect negativ asupra creditorilor ar putea avea implicaţii negative în privinţa ratingurilor.
Pentru PSA Peugeot Citroen, cel mai mare constructor francez de automobile şi al doilea din Europa, Fitch a redus ratingul cu două trepte, de la "BBB+" la "BBB-", din cauza deteriorării situaţiei financiare a grupului şi a rezultatelor operaţionale.
Perspectiva negativă în cazul PSA reflectă incertitudinile legate de durata şi profunzimea perioadei nefaste prin care trece concernul, cât şi viziunea pesimistă a Fitch asupra rapidităţii unei posibile reveniri la condiţii mai bune.
Noi presiuni asupra ratingului ar putea apărea în cazul în care PSA va consuma capitalul, în 2009, peste nivelul anticipat de Fitch, sau dacă măsurile de sprijin anunţate de guvern vor fi insuficiente.
Aşa cum a anticipat Fitch, PSA a raportat rezultate financiare nesatisfăcătoare pentru 2008, cu scăderea profitului operaţional şi trecerea de la capital net la datorii nete.
Deciziile anunţate miercuri de Fitch iau în calcul şi capacitatea guvernului francez de a rezolva, prin măsurile de susţinere a industriei auto, o parte dintre problemele acestui sector.
Executivul de la Paris a anunţat, în prima parte a lunii februarie, cã va acorda credite guvernamentale în condiţii avantajoase, în valoare totală de până la şapte miliarde euro, industriei auto locale, cea mai mare parte din fonduri, respectiv şase miliarde euro, urmând să fie încasate, în proporţii egale, de Renault şi PSA Peugeot Citroen.
Fitch Ratings a modificat în sens negativ ratingul de credit al Renault, acţionarul majoritar al Dacia, de la "BBB" la "BBB-", în urma creşterii semnificative a datoriilor financiare ale grupului şi deteriorării condiţiilor de pe pieţele de credit la finele anului 2008, se arată într-un comunicat al agenţiei de rating, transmis miercuri.
Perspectiva negativă a calificativului acordat Renault reflectă potenţiala deteriorare a situaţiei financiare a grupului în 2009, precum şi flexibilitatea redusă a acesteia.
Fitch avertizează că ar putea opera o nouă revizuire în sens negativ a ratingului grupului, dacă fluxul de capital al Renault se va reduce în 2009 peste estimările agenţiei, sau dacă producătorul auto nu va fi capabil să adopte măsurile corespunzătoare pentru a compensa deterioarea capacităţii de creditare.
Presiunile asupra ratingului ar putea creşte dacă măsurile de sprijin din partea guvernului francez vor fi insuficiente sau nu vor aplicate la timp, sau chiar deloc.
În plus, orice sprijin guvernamental cu efect negativ asupra creditorilor ar putea avea implicaţii negative în privinţa ratingurilor.
Pentru PSA Peugeot Citroen, cel mai mare constructor francez de automobile şi al doilea din Europa, Fitch a redus ratingul cu două trepte, de la "BBB+" la "BBB-", din cauza deteriorării situaţiei financiare a grupului şi a rezultatelor operaţionale.
Perspectiva negativă în cazul PSA reflectă incertitudinile legate de durata şi profunzimea perioadei nefaste prin care trece concernul, cât şi viziunea pesimistă a Fitch asupra rapidităţii unei posibile reveniri la condiţii mai bune.
Noi presiuni asupra ratingului ar putea apărea în cazul în care PSA va consuma capitalul, în 2009, peste nivelul anticipat de Fitch, sau dacă măsurile de sprijin anunţate de guvern vor fi insuficiente.
Aşa cum a anticipat Fitch, PSA a raportat rezultate financiare nesatisfăcătoare pentru 2008, cu scăderea profitului operaţional şi trecerea de la capital net la datorii nete.
Deciziile anunţate miercuri de Fitch iau în calcul şi capacitatea guvernului francez de a rezolva, prin măsurile de susţinere a industriei auto, o parte dintre problemele acestui sector.
Executivul de la Paris a anunţat, în prima parte a lunii februarie, cã va acorda credite guvernamentale în condiţii avantajoase, în valoare totală de până la şapte miliarde euro, industriei auto locale, cea mai mare parte din fonduri, respectiv şase miliarde euro, urmând să fie încasate, în proporţii egale, de Renault şi PSA Peugeot Citroen.
Taxa auto, între 500 şi 3.200 euro pentru maşinile rulate de import
Taxa auto se va reduce la valori cuprinse între 500 şi 3.200 de euro pentru motorizările mai des întâlnite, de 1,4 şi de 1,6 litri, indiferent de norma Euro, iar în cazul maşinilor cu propulsoare mari Euro 2, proprietarul va plăti mai mult de 16.000 de euro.
Taxa auto se va reduce la valori cuprinse între 500 şi 3.200 de euro pentru motorizările mai des întâlnite, de 1,4 şi de 1,6 litri, indiferent de norma Euro, iar în cazul maşinilor cu propulsoare mari Euro 2, proprietarul va plăti mai mult de 16.000 de euro.
Taxa auto redusă cu o treime va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial a ordonanţei aprobate miercuri de Guvern. Vor continua să fie exceptate de la plată autovehiculele cu motoare Euro 5, cu propulsoare electrice şi hibridele, precum şi modelele noi cu motorizări Euro 4 sub 2.000 de centimetri cubi (cmc).
Modelele cu motorizări de 1,4 litri vor avea o taxă de 500 de euro în cazul normelor Euro 1. Pentru un motor de aceeaşi capacite cilindrică, dar care corespunde Euro 3, taxa va fi de aproape 860 de euro, respectiv de 1.460 de euro pentru propulsoarele Non Euro. Proprietarul unei maşini cu propulsor de 1.400 centimetri cubi (cmc) Euro 2 va plăti aproximativ 1.800 de euro, cea mai mare taxă pentru o astfel de cilindree. Printre maşinile cu astfel de propulsoare încadrate în normele Euro 2 se numără Opel Astra F şi Volkswagen Golf III.
În cazul automobilelor cu motoare de 1.600 cmc, taxa va avea un cuantum de 880 euro pentru propulsoare Euro 1 şi de 1.450 euro pentru Euro 3. La motorizările Non Euro taxa va fi de 2.600 euro, iar la cele Euro 2 de puţin peste 3.200 de euro.
Cumpărătorii de vehicule second-hand de import echipate cu propulsoare de 2 litri vor plăti o taxă de circa 1.400 de euro pentru maşini Euro 1 (cum ar fi Opel Vectra A şi BMW Seria 3) sau de circa 5.100 de euro în cazul motoarelor Euro 2.
Modele precum Opel Vectra B, Volkswagen Passat, BMW Seria 3 şi Audi A4 sunt câteva exemple de maşini Euro 2 pentru care taxa va trece de 5.000 de euro, depăşind de circa două ori valoarea de achiziţie a vehiculului, calculele fiind realizate de MEDIAFAX după analiza preţurilor unor modele echipate cu astfel de propulsoare aflate la vânzare pe site-urile de specialitate din străinătate.
Pentru un motor de 2 litri Euro 3 taxa va fi de circa 2.400 euro, iar la Non Euro va ajunge la 4.200 euro.
O maşină cu motor de 3.000 cmc Euro 1 va avea o taxă de aproximativ 4.200 de euro. În cazul în care propulsorul este Euro 3, cumpărătorul va achita 6.200 de euro, iar la Non Euro va plăti 12.600 de euro.
Pentru motorizările de 3 litri Euro 2 taxa trece de 16.000 de euro, de 10 - 12 ori mai mult decât valoarea de cumpărare a autovehiculelor. În această categorie se încadrează maşini precum Opel Omega, Ford Scorpio, Mercedes Benz Clasa E, BMW Seria 5, Jeep Grand Cherokee şi Ford Explorer, care au motoare de 3.000 de centimetri cubi (cmc) sau mai mari, conforme normelor Euro 2. Modelele menţionate se găsesc la vânzare la preţuri începând de la 1.500 de euro în statele din Uniunea Europeană, potrivit site-urilor de anunţuri.
Taxa de poluare auto va fi redusă cu o treime şi pentru maşinile noi Euro 4 care au motoare mai mari de 2.000 de centimetri cubi.
Astfel, după ce ordonanţa de Guvern va intra în vigoare, taxa auto pentru un Audi Q7 nou cu motor de 4,2 litri pe benzină va fi de 7.300 de euro, iar pentru aceeaşi maşină echipată cu propulsor diesel de 3 litri cu filtru de particule cuantumul va fi de circa 3.200 de euro.
Pentru un Mercedes Benz C 200 CDI nou şi cu motor diesel de 2.148 cmc Euro 4 valoarea redusă a taxei va fi de circa 1.800 de euro. Cumpărătorul unui Opel Vectra nou cu motor pe benzină de 2,2 litri va achita o taxă de circa 2.000 de euro.
Un alt exemplu este SUV-ul Renault Koleos echipat cu motor pe benzină Euro 4 de 2,5 litri, al cărui posesor va fi taxat la înmatriculare cu 2.600 de euro.
O maşină Alfa Romeo 159 cu motor diesel Euro 4 de 2,4 litri şi cu filtru de particule va avea o taxă de poluare auto de 1.700 de euro. Pentru acelaşi model, dar echipat cu motor Euro 4 pe benzină de 2,2 litri, taxa va fi de circa 2.300 euro.
Taxa la o Mazda CX-7 echipată cu motor de 2,3 litri pe benzină va fi de 2.800 euro, iar pentru o Mazda6 cu motor pe benzină de 2,5 litri scade la 2.300 euro.
De la 1 octombrie 2009 maşinile noi vândute în Uniunea Europeană trebuie să respecte obligatoriu normele de poluare Euro 5. Astfel, după ce va expira perioada de suspendare a taxei pentru autoturismele noi cu motoare de până la 2 litri, va fi permisă doar comercializarea modelelor Euro 5.
Taxa auto se va reduce la valori cuprinse între 500 şi 3.200 de euro pentru motorizările mai des întâlnite, de 1,4 şi de 1,6 litri, indiferent de norma Euro, iar în cazul maşinilor cu propulsoare mari Euro 2, proprietarul va plăti mai mult de 16.000 de euro.
Taxa auto redusă cu o treime va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial a ordonanţei aprobate miercuri de Guvern. Vor continua să fie exceptate de la plată autovehiculele cu motoare Euro 5, cu propulsoare electrice şi hibridele, precum şi modelele noi cu motorizări Euro 4 sub 2.000 de centimetri cubi (cmc).
Modelele cu motorizări de 1,4 litri vor avea o taxă de 500 de euro în cazul normelor Euro 1. Pentru un motor de aceeaşi capacite cilindrică, dar care corespunde Euro 3, taxa va fi de aproape 860 de euro, respectiv de 1.460 de euro pentru propulsoarele Non Euro. Proprietarul unei maşini cu propulsor de 1.400 centimetri cubi (cmc) Euro 2 va plăti aproximativ 1.800 de euro, cea mai mare taxă pentru o astfel de cilindree. Printre maşinile cu astfel de propulsoare încadrate în normele Euro 2 se numără Opel Astra F şi Volkswagen Golf III.
În cazul automobilelor cu motoare de 1.600 cmc, taxa va avea un cuantum de 880 euro pentru propulsoare Euro 1 şi de 1.450 euro pentru Euro 3. La motorizările Non Euro taxa va fi de 2.600 euro, iar la cele Euro 2 de puţin peste 3.200 de euro.
Cumpărătorii de vehicule second-hand de import echipate cu propulsoare de 2 litri vor plăti o taxă de circa 1.400 de euro pentru maşini Euro 1 (cum ar fi Opel Vectra A şi BMW Seria 3) sau de circa 5.100 de euro în cazul motoarelor Euro 2.
Modele precum Opel Vectra B, Volkswagen Passat, BMW Seria 3 şi Audi A4 sunt câteva exemple de maşini Euro 2 pentru care taxa va trece de 5.000 de euro, depăşind de circa două ori valoarea de achiziţie a vehiculului, calculele fiind realizate de MEDIAFAX după analiza preţurilor unor modele echipate cu astfel de propulsoare aflate la vânzare pe site-urile de specialitate din străinătate.
Pentru un motor de 2 litri Euro 3 taxa va fi de circa 2.400 euro, iar la Non Euro va ajunge la 4.200 euro.
O maşină cu motor de 3.000 cmc Euro 1 va avea o taxă de aproximativ 4.200 de euro. În cazul în care propulsorul este Euro 3, cumpărătorul va achita 6.200 de euro, iar la Non Euro va plăti 12.600 de euro.
Pentru motorizările de 3 litri Euro 2 taxa trece de 16.000 de euro, de 10 - 12 ori mai mult decât valoarea de cumpărare a autovehiculelor. În această categorie se încadrează maşini precum Opel Omega, Ford Scorpio, Mercedes Benz Clasa E, BMW Seria 5, Jeep Grand Cherokee şi Ford Explorer, care au motoare de 3.000 de centimetri cubi (cmc) sau mai mari, conforme normelor Euro 2. Modelele menţionate se găsesc la vânzare la preţuri începând de la 1.500 de euro în statele din Uniunea Europeană, potrivit site-urilor de anunţuri.
Taxa de poluare auto va fi redusă cu o treime şi pentru maşinile noi Euro 4 care au motoare mai mari de 2.000 de centimetri cubi.
Astfel, după ce ordonanţa de Guvern va intra în vigoare, taxa auto pentru un Audi Q7 nou cu motor de 4,2 litri pe benzină va fi de 7.300 de euro, iar pentru aceeaşi maşină echipată cu propulsor diesel de 3 litri cu filtru de particule cuantumul va fi de circa 3.200 de euro.
Pentru un Mercedes Benz C 200 CDI nou şi cu motor diesel de 2.148 cmc Euro 4 valoarea redusă a taxei va fi de circa 1.800 de euro. Cumpărătorul unui Opel Vectra nou cu motor pe benzină de 2,2 litri va achita o taxă de circa 2.000 de euro.
Un alt exemplu este SUV-ul Renault Koleos echipat cu motor pe benzină Euro 4 de 2,5 litri, al cărui posesor va fi taxat la înmatriculare cu 2.600 de euro.
O maşină Alfa Romeo 159 cu motor diesel Euro 4 de 2,4 litri şi cu filtru de particule va avea o taxă de poluare auto de 1.700 de euro. Pentru acelaşi model, dar echipat cu motor Euro 4 pe benzină de 2,2 litri, taxa va fi de circa 2.300 euro.
Taxa la o Mazda CX-7 echipată cu motor de 2,3 litri pe benzină va fi de 2.800 euro, iar pentru o Mazda6 cu motor pe benzină de 2,5 litri scade la 2.300 euro.
De la 1 octombrie 2009 maşinile noi vândute în Uniunea Europeană trebuie să respecte obligatoriu normele de poluare Euro 5. Astfel, după ce va expira perioada de suspendare a taxei pentru autoturismele noi cu motoare de până la 2 litri, va fi permisă doar comercializarea modelelor Euro 5.
Acord între guvernele României şi Rusiei privind transferul combustibilului nuclear
România şi Rusia au semnat, joi, un acord în baza căruia vor returna combustibil nuclear ars de provenineţă rusească de la reactorul de cercetare de pe platforma Măgurele, fiind vorba de 200 de kilograme de combustibil ce vor fi transferate în Federaţia Rusă până la sfârşitul acestui semestru.
Acordul între guvernul României şi guvernul Federaţiei Ruse privind cooperarea pentru transferul combustibilului nuclear iradiat de la un reactor de cercetare în Federaţia Rusă a fost semnat, joi, la Bucureşti din partea Română documentul fiind semnat de preşedinta CNCAN, Vajda Borbala iar din partea Rusiei de către Serghei Kirienko, preşedintele Rosatom.
În baza acestui acord va fi practic repatriată o cantitate de 200 de kilograme de combustibil nuclear ars care a fost utilizat la reactorul de cercetare de pe platforma Măgurele. Combustibilul, de provenienţă rusă, urmează să fie transportat în Federaţia Rusă până la sfârşitul acestui semestru.
Combustibilul returnat va fi transportat şi procesat pe o durată de 20 de ani în Federaţia Rusă, sumele aferente acestor operaţiuni fiind suportate de către Departamentul american pentru Energie.
După 20 de ani combustibilul reprocesat va fi depozitat în Federaţia Rusă contra sumei de 780.000 de dolari pe care partea română o plăteşte în prezent.
Vajda Borbala a precizat că România nu deţine în prezent capacităţi care să permită depozitarea unor astfel de materiale iar potrivit strategiei nucleare a României abia în anul 2050 ar urma să fie construit un astfel de depozit.
Acordul între guvernul României şi guvernul Federaţiei Ruse privind cooperarea pentru transferul combustibilului nuclear iradiat de la un reactor de cercetare în Federaţia Rusă a fost semnat, joi, la Bucureşti din partea Română documentul fiind semnat de preşedinta CNCAN, Vajda Borbala iar din partea Rusiei de către Serghei Kirienko, preşedintele Rosatom.
În baza acestui acord va fi practic repatriată o cantitate de 200 de kilograme de combustibil nuclear ars care a fost utilizat la reactorul de cercetare de pe platforma Măgurele. Combustibilul, de provenienţă rusă, urmează să fie transportat în Federaţia Rusă până la sfârşitul acestui semestru.
Combustibilul returnat va fi transportat şi procesat pe o durată de 20 de ani în Federaţia Rusă, sumele aferente acestor operaţiuni fiind suportate de către Departamentul american pentru Energie.
După 20 de ani combustibilul reprocesat va fi depozitat în Federaţia Rusă contra sumei de 780.000 de dolari pe care partea română o plăteşte în prezent.
Vajda Borbala a precizat că România nu deţine în prezent capacităţi care să permită depozitarea unor astfel de materiale iar potrivit strategiei nucleare a României abia în anul 2050 ar urma să fie construit un astfel de depozit.
Preţul petrolului a urcat joi peste 35 dolari pe baril
Cotaţia petrolului a urcat în cursul şedinţei de joi cu 53 cenţi, la puţin peste 35 dolari/baril, investitorii aşteptând actualizarea săptămânală a datelor referitoare la stocurile de ţiţei ale SUA, care ar putea indica nivelul maxim al ultimilor 11 ani.
Stocurile de petrol au crescut în SUA cu 20% din septembrie, pe măsură ce problemele economice au afectat cererea celui mai mare consumator de combustibil la nivel mondial. Declinul cererii a generat, în plus, scăderea preţului ţiţeiului de la maximul de 147 dolari/baril, atins în iulie 2008.
Preţul petrolului destinat pieţei americane, cu termen de livrare în martie, a crescut cu 53 de cenţi, la 35,15 dolari/baril, până la ora 9:00 GMT. Cotaţiile prevăzute în contractele pentru livrările din aprilie au urcat cu 63 de cenţi, la 38,05 dolari/baril.
Cotaţia ţiţeiului Brent, de referinţă pentru bursa londoneză, cu livrare în aprilie, a avansat cu 97 de cenţi, la 40,52 dolari/baril.
Perspectiva economiei globale continuă să apară sumbră. Guvernatorul băncii centrale a Japoniei anticipează o evoluţie slabă a economiei nipone în primul semestru al 2009.
În SUA, unde persistă problemele de pe piaţa muncii, cea imobiliară şi a creditului, banca centrală a estimat că economia se va comprima cu 0,5%-1,3% în acest an.
O serie de analişti intervievaţi de Reuters preconizează, înaintea publicării datelor Administraţiei pentru Informaţie în domeniul Energiei (EIA), că stocurile de ţiţei din SUA au crescut săptămâna trecută cu trei milioane barili pe zi, cel mai mare ritm din mai 1998.
Institutul American pentru Petrol (IAP) a anunţat, miercuri, că stocurile de ţiţei au avansat săptămâna trecută 1,6 milioane barili.
Raportul EIA este considerat ca mai precis decât ce al IAP.
Stocurile de petrol au crescut în SUA cu 20% din septembrie, pe măsură ce problemele economice au afectat cererea celui mai mare consumator de combustibil la nivel mondial. Declinul cererii a generat, în plus, scăderea preţului ţiţeiului de la maximul de 147 dolari/baril, atins în iulie 2008.
Preţul petrolului destinat pieţei americane, cu termen de livrare în martie, a crescut cu 53 de cenţi, la 35,15 dolari/baril, până la ora 9:00 GMT. Cotaţiile prevăzute în contractele pentru livrările din aprilie au urcat cu 63 de cenţi, la 38,05 dolari/baril.
Cotaţia ţiţeiului Brent, de referinţă pentru bursa londoneză, cu livrare în aprilie, a avansat cu 97 de cenţi, la 40,52 dolari/baril.
Perspectiva economiei globale continuă să apară sumbră. Guvernatorul băncii centrale a Japoniei anticipează o evoluţie slabă a economiei nipone în primul semestru al 2009.
În SUA, unde persistă problemele de pe piaţa muncii, cea imobiliară şi a creditului, banca centrală a estimat că economia se va comprima cu 0,5%-1,3% în acest an.
O serie de analişti intervievaţi de Reuters preconizează, înaintea publicării datelor Administraţiei pentru Informaţie în domeniul Energiei (EIA), că stocurile de ţiţei din SUA au crescut săptămâna trecută cu trei milioane barili pe zi, cel mai mare ritm din mai 1998.
Institutul American pentru Petrol (IAP) a anunţat, miercuri, că stocurile de ţiţei au avansat săptămâna trecută 1,6 milioane barili.
Raportul EIA este considerat ca mai precis decât ce al IAP.
Udrea: Hotelierii români nu vor să scadă tarifele
Hotelierii români refuză să scadă tarifele, deoarece, chiar şi la preţurile mari pe care le practică, au suficient de mulţi turişti, a declarat joi ministrul Turismului, Elena Udrea, prezentă la bursa internaţională de turism de la Milano.
"Încercând să-i conving pe hotelieri să scadă tarifele, am primit un răspuns la care nu mă aşteptam. Chiar şi la tarifele acelea mari pe care le practică, spun că au suficienţi turişti încât să-şi permită să nu reducă preţurile", a spus Udrea.
Ea a adăugat că, probabil, recesiunea economică îi va determina pe hotelierii români să coboare tarifele la un nivel "tentant".
Udrea a firmat că piaţa de turism locală se alimentează în principal de la turiştii cu bani din România.
"Pe ei nu-i interesează să scadă preţurile. Atât timp cât în România vor exista turişti care să plătească preţurile actuale, noi nu putem să-i determinăm pe hotelieri să scadă tarifele", a mai spus ministrul.
"Încercând să-i conving pe hotelieri să scadă tarifele, am primit un răspuns la care nu mă aşteptam. Chiar şi la tarifele acelea mari pe care le practică, spun că au suficienţi turişti încât să-şi permită să nu reducă preţurile", a spus Udrea.
Ea a adăugat că, probabil, recesiunea economică îi va determina pe hotelierii români să coboare tarifele la un nivel "tentant".
Udrea a firmat că piaţa de turism locală se alimentează în principal de la turiştii cu bani din România.
"Pe ei nu-i interesează să scadă preţurile. Atât timp cât în România vor exista turişti care să plătească preţurile actuale, noi nu putem să-i determinăm pe hotelieri să scadă tarifele", a mai spus ministrul.
Leul continuă să se aprecieze
Cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a scăzut joi cu 3,13 bani, la 4,2637 lei/euro, astfel că leul s-a apreciat pentru a treia şedinţă consecutiv, iar paritatea a coborât la cel mai mic nivel din ultima săptămână.
Astfel, în ultimele trei şedinţe leul s-a apreciat cu 1,1% faţă de euro, iar paritatea a scăzut cu 4,82 bani, de la 4,3119 lei/euro.
O rată de referinţă inferioară a fost anunţată de banca centrală pe 10 februarie, când euro a fost cotat la 4,2569 lei.
Pentru dolar, BNR a afişat o referinţă de 3,3657 lei/dolar, cu 4,89 bani sub rata de miercuri, de 3,4146, când moneda americană a atins cel mai ridicat curs din ultimii patru ani si jumătate.
Primele tranzacţii pe piaţa interbancară s-au realizat în intervalul 4,2650-4,2700 lei/euro, sub nivelul consemnat la ultimele transferuri de miercuri, de 4,2800-4,2810 lei/euro.
Ulterior, ordinele de vânzare de valută s-au intensificat, iar nivelul de tranzacţionare a coborât la 4,2600 lei/euro, leul înscriindu-se în trendul de creştere înregistrat de valutele pieţelor emergente.
Tendinţa de apreciere s-a menţinut în prima parte a zilei, iar la ora 13:30 băncile cumpărau euro cu 4,2653 lei şi îl vindeau cu 4,2670 lei. Până la ora menţionată, cursul a atins un minim al zilei de 4,2530 lei/euro.
Băncile au afişat, joi, dobânzi în creştere uşoară la depozitele cu scadenţa la o zi, acestea variind între 13,39% şi 14,36%, faţă de cele practicate miercuri, de 12,69% - 13,54%. Pentru depozitele cu termen la o săptămână ratele oscilează între 13,74% şi 15,16%, comparativ cu cele din ziua anterioară, de 13,20% - 14,48%%.
Astfel, în ultimele trei şedinţe leul s-a apreciat cu 1,1% faţă de euro, iar paritatea a scăzut cu 4,82 bani, de la 4,3119 lei/euro.
O rată de referinţă inferioară a fost anunţată de banca centrală pe 10 februarie, când euro a fost cotat la 4,2569 lei.
Pentru dolar, BNR a afişat o referinţă de 3,3657 lei/dolar, cu 4,89 bani sub rata de miercuri, de 3,4146, când moneda americană a atins cel mai ridicat curs din ultimii patru ani si jumătate.
Primele tranzacţii pe piaţa interbancară s-au realizat în intervalul 4,2650-4,2700 lei/euro, sub nivelul consemnat la ultimele transferuri de miercuri, de 4,2800-4,2810 lei/euro.
Ulterior, ordinele de vânzare de valută s-au intensificat, iar nivelul de tranzacţionare a coborât la 4,2600 lei/euro, leul înscriindu-se în trendul de creştere înregistrat de valutele pieţelor emergente.
Tendinţa de apreciere s-a menţinut în prima parte a zilei, iar la ora 13:30 băncile cumpărau euro cu 4,2653 lei şi îl vindeau cu 4,2670 lei. Până la ora menţionată, cursul a atins un minim al zilei de 4,2530 lei/euro.
Băncile au afişat, joi, dobânzi în creştere uşoară la depozitele cu scadenţa la o zi, acestea variind între 13,39% şi 14,36%, faţă de cele practicate miercuri, de 12,69% - 13,54%. Pentru depozitele cu termen la o săptămână ratele oscilează între 13,74% şi 15,16%, comparativ cu cele din ziua anterioară, de 13,20% - 14,48%%.
BCR: Piaţa cardurilor a crescut în 2008 cu circa 30%
Piaţa cardurilor din România a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere reală, puţin sub 30%, ajungând la 11,5 milioane de carduri, şi va avansa în aces an cel puţin cu acelaşi procent, a declarat directorul executiv al direcţiei carduri din BCR, Igor Zganjer.
"Piaţa va creşte cel puţin la fel ca în 2008, nu ne aşteptăm la o încetinire. (...) BCR va continua să crească peste media pieţei", a spus Zganjer, în cadrul unei conferinţe de presă.
El a precizat că în cinci-şase ani, piaţa va ajunge la 30 de milioane de carduri, dintre care BCR va avea 7-8 milioane de carduri.
"Economia românească este dominată de plăţile prin numerar. Comerţul de retail este la un nivel relativ scăzut în România, în comparaţie cu Europa Centrală, dar va creşte rapid având în vedere tendinţa continuă de creştere economică şi a veniturilor, precum şi micşorarea ponderii economiei gri", a afirmat Zganjer.
Oficialul BCR a afirmat că din vânzările de retail de 50-60 de miliarde de euro, plăţi de aproximativ 20 de miliarde de euro sunt realizate prin intermediul cardurilor.
BCR apreciază că numărul de carduri creşte, dar că rata de penetrare este încă scăzută comparativ cu alte pieţe.
În prezent, România este aliniată cu alte state din Europa Centrală din punctul de vedere al tranzacţiilor la ATM, dar tranzacţiile prin POS-uri sunt în continuare scăzute comparativ cu alte pieţe.
"Piaţa este din ce în ce mai pregătită pentru cardurile de credit. Una dintre principalele bariere era reţeaua de POS-uri, iar băncile au investit foarte mult în acest segment", a spus Zganjer.
El a arătat că în 2008 tranzacţiile la comercianţi au depăşi 10% din numărul total de tranzacţii prin carduri, iar în 2009 ponderea ar putea ajunge la 20%.
În prezent, circa 25% dintre comercianţi au instalate POS-uri, potrivit unei prezentări a BCR.
"Piaţa va creşte cel puţin la fel ca în 2008, nu ne aşteptăm la o încetinire. (...) BCR va continua să crească peste media pieţei", a spus Zganjer, în cadrul unei conferinţe de presă.
El a precizat că în cinci-şase ani, piaţa va ajunge la 30 de milioane de carduri, dintre care BCR va avea 7-8 milioane de carduri.
"Economia românească este dominată de plăţile prin numerar. Comerţul de retail este la un nivel relativ scăzut în România, în comparaţie cu Europa Centrală, dar va creşte rapid având în vedere tendinţa continuă de creştere economică şi a veniturilor, precum şi micşorarea ponderii economiei gri", a afirmat Zganjer.
Oficialul BCR a afirmat că din vânzările de retail de 50-60 de miliarde de euro, plăţi de aproximativ 20 de miliarde de euro sunt realizate prin intermediul cardurilor.
BCR apreciază că numărul de carduri creşte, dar că rata de penetrare este încă scăzută comparativ cu alte pieţe.
În prezent, România este aliniată cu alte state din Europa Centrală din punctul de vedere al tranzacţiilor la ATM, dar tranzacţiile prin POS-uri sunt în continuare scăzute comparativ cu alte pieţe.
"Piaţa este din ce în ce mai pregătită pentru cardurile de credit. Una dintre principalele bariere era reţeaua de POS-uri, iar băncile au investit foarte mult în acest segment", a spus Zganjer.
El a arătat că în 2008 tranzacţiile la comercianţi au depăşi 10% din numărul total de tranzacţii prin carduri, iar în 2009 ponderea ar putea ajunge la 20%.
În prezent, circa 25% dintre comercianţi au instalate POS-uri, potrivit unei prezentări a BCR.
Preşedintele BM cere un efort internaţional coordonat pentru susţinerea Europei de Est
Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a solicitat un efort internaţional coordonat, condus de Uniunea Europeană, pentru susţinerea economiilor din Europa Centrală şi de Est, potrivit Financial Times (FT).
Zoellick a declarat, pentru FT, că Banca Mondială (BM) încearcă să găsească soluţii pentru sprijinirea regiunii, alături de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi alte instituţii internaţionale, însă are nevoie de mai multă susţinere din partea Bruxelles-ului.
"Trebuie să existe sprijin şi din partea guvernelor europene. La 20 de ani după unificarea Europei în 1989, ar fi o tragedie să permitem acum dezbinarea Europei", a arătat preşedintele BM.
Apelul lui Zoellick pentru susţinerea statelor europene emergente a fost lansat odată cu prezentarea ambiţiilor Băncii Mondiale de a redresa, cel puţin parţial, sistemul global al finanţelor comerciale, în urma summit-ului G20 programat pentru luna aprilie.
Oficialul speră că BM, alături de guverne şi bănci, ar putea crea un fond de 25 miliarde de dolari pentru susţinerea sistemului finanţelor comerciale, Banca Mondială urmând să-şi asume cele mai riscante împrumuturi.
Comentariile lui Zoellick cu privire la Europa de Est survin solicitărilor venite din partea Austriei, Ungariei şi altor state din regiune pentru ajutoare din partea Uniunii Europene şi instituţiilor financiare internaţionale competente.
Zoellick a declarat, pentru FT, că Banca Mondială (BM) încearcă să găsească soluţii pentru sprijinirea regiunii, alături de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi alte instituţii internaţionale, însă are nevoie de mai multă susţinere din partea Bruxelles-ului.
"Trebuie să existe sprijin şi din partea guvernelor europene. La 20 de ani după unificarea Europei în 1989, ar fi o tragedie să permitem acum dezbinarea Europei", a arătat preşedintele BM.
Apelul lui Zoellick pentru susţinerea statelor europene emergente a fost lansat odată cu prezentarea ambiţiilor Băncii Mondiale de a redresa, cel puţin parţial, sistemul global al finanţelor comerciale, în urma summit-ului G20 programat pentru luna aprilie.
Oficialul speră că BM, alături de guverne şi bănci, ar putea crea un fond de 25 miliarde de dolari pentru susţinerea sistemului finanţelor comerciale, Banca Mondială urmând să-şi asume cele mai riscante împrumuturi.
Comentariile lui Zoellick cu privire la Europa de Est survin solicitărilor venite din partea Austriei, Ungariei şi altor state din regiune pentru ajutoare din partea Uniunii Europene şi instituţiilor financiare internaţionale competente.
FMI: Europa de Est nu este singura regiune care are nevoie de ajutor
Statele din Europa de Est, ale căror monede naţionale s-au depreciat puternic în contextul deteriorării condiţiilor economice, nu sunt singurele ţări care au nevoie de ajutoare externe, a declarat, joi, directorul executiv al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn.
FMI are în derulare patru programe cu state din Europa de Est şi discută acorduri de cooperare cu alte câteva ţări, atât europene, cât şi din alte părţi ale lumii, a arătat Strauss-Kahn.
"Din cauza crizei, există un fenomen de secare a fluxurilor financiare pe care s-au bazat aceste ţări în ultimul deceniu şi, în consecinţă, au nevoie de sprijin extern; deci Europa de Est este numai o parte a lumii, a economiei globale, aflată într-o situaţie dificilă, însă nu este singura", a afirmat directorul instituţiei financiare internaţionale.
Strauss-Kahn a subliniat, totodată, caracterul global al crizei şi necesitatea ca soluţiile găsite pentru turbulenţele economice să fie globale.
FMI are în derulare programe de susţinere pentru mai multe state din Europa de Est, printre care Ungaria şi Ucraina, afectate sever de criza financiară şi economică.
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat, marţi, în plenul Parlamentului, că, dacă va fi necesar un credit din partea FMI, România se va adresa Fondului, întrucât "nimic nu este scump atunci când este vorba de stabilitatea economică şi financiară a unei naţiuni".
FMI are în derulare patru programe cu state din Europa de Est şi discută acorduri de cooperare cu alte câteva ţări, atât europene, cât şi din alte părţi ale lumii, a arătat Strauss-Kahn.
"Din cauza crizei, există un fenomen de secare a fluxurilor financiare pe care s-au bazat aceste ţări în ultimul deceniu şi, în consecinţă, au nevoie de sprijin extern; deci Europa de Est este numai o parte a lumii, a economiei globale, aflată într-o situaţie dificilă, însă nu este singura", a afirmat directorul instituţiei financiare internaţionale.
Strauss-Kahn a subliniat, totodată, caracterul global al crizei şi necesitatea ca soluţiile găsite pentru turbulenţele economice să fie globale.
FMI are în derulare programe de susţinere pentru mai multe state din Europa de Est, printre care Ungaria şi Ucraina, afectate sever de criza financiară şi economică.
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat, marţi, în plenul Parlamentului, că, dacă va fi necesar un credit din partea FMI, România se va adresa Fondului, întrucât "nimic nu este scump atunci când este vorba de stabilitatea economică şi financiară a unei naţiuni".
Aproximativ 300.000 de ruşi şi-au pierdut locurile de muncă în ianuarie
Aproximativ 300.000 de ruşi şi-au pierdut locurile de muncă în ianuarie, fapt ce a dus la creşterea ratei şomajului aproape de maximul ultimelor două decenii, în condiţiile în care economia reală a fost lovită de perioade prelungite de criză pe pieţele financiare şi de preţul scăzut al petrolului.
Serviciul Federal pentru Statistică din Rusia a anunţat că în ianuarie numărul total al celor care îşi caută un loc de muncă a urcat la 6,1 milioane persoane, sau 8,1% din populaţia activă, faţă de 7,7% în decembrie, când jumătate de milion de persoane au fost disponibilizate.
Declinul preţului petrolului, unul dintre principalele bunuri exportate de Rusia, şi cheltuielile pentru ajutoare sociale în creştere sunt văzuţi ca factori care vor contribui semnificativ la deficitul bugetar din 2009, estimat la 8% din Produsul Intern Brut (PIB).
Un raport guvernamental a indicat, joi, că autorităţile vor investi aproape 2.000 de miliarde ruble (53 miliarde dolari) pentru a relansa economia.
Pentru a facilita aceste cheltuieli, guvernul va renunţa la 20% din planurile de investiţii stabilite anterior adoptării bugetului actual. Autorităţile speră, astfel, că nu va fi depăşită cota de 8% din PIB pentru deficitul bugetar, potrivit publicaţiei Vedomosti.
Noul buget, care se axează pe un preţ al petrolului de 41 dolari pe baril, este cu 559 miliarde ruble mai mare decât cel anterior.
Execitivul a avertizat că aprilie va una dintre cele mai dificile luni din punct de vedere al disponibilizărilor.
Pentru ansamblul acestui an, autorităţile ruse anticipează o comprimare de 2,2% a economiei, generată, în principal, de declinul preţului petrolului şi al materiilor prime, după un deceniu de creşteri.
Rusia a consemnat cea mai scăzută rată a şomajului în 2007, când din totalul de 76 de milione de persoane active, doar 4,2 milioane de persoane erau şomere. Spre comparaţie, în urma crizei economice din 1998, în anul următor numărul celor în căutarea unui loc de muncă s-a cifrat la 9,2 milioane persoane.
Serviciul Federal pentru Statistică din Rusia a anunţat că în ianuarie numărul total al celor care îşi caută un loc de muncă a urcat la 6,1 milioane persoane, sau 8,1% din populaţia activă, faţă de 7,7% în decembrie, când jumătate de milion de persoane au fost disponibilizate.
Declinul preţului petrolului, unul dintre principalele bunuri exportate de Rusia, şi cheltuielile pentru ajutoare sociale în creştere sunt văzuţi ca factori care vor contribui semnificativ la deficitul bugetar din 2009, estimat la 8% din Produsul Intern Brut (PIB).
Un raport guvernamental a indicat, joi, că autorităţile vor investi aproape 2.000 de miliarde ruble (53 miliarde dolari) pentru a relansa economia.
Pentru a facilita aceste cheltuieli, guvernul va renunţa la 20% din planurile de investiţii stabilite anterior adoptării bugetului actual. Autorităţile speră, astfel, că nu va fi depăşită cota de 8% din PIB pentru deficitul bugetar, potrivit publicaţiei Vedomosti.
Noul buget, care se axează pe un preţ al petrolului de 41 dolari pe baril, este cu 559 miliarde ruble mai mare decât cel anterior.
Execitivul a avertizat că aprilie va una dintre cele mai dificile luni din punct de vedere al disponibilizărilor.
Pentru ansamblul acestui an, autorităţile ruse anticipează o comprimare de 2,2% a economiei, generată, în principal, de declinul preţului petrolului şi al materiilor prime, după un deceniu de creşteri.
Rusia a consemnat cea mai scăzută rată a şomajului în 2007, când din totalul de 76 de milione de persoane active, doar 4,2 milioane de persoane erau şomere. Spre comparaţie, în urma crizei economice din 1998, în anul următor numărul celor în căutarea unui loc de muncă s-a cifrat la 9,2 milioane persoane.
Consiliu de miniştri pentru avizarea proiectelor din IT
Guvernul a decis constituirea unui consiliu format din miniştri, pe care premierul îl va conduce ca preşedinte şi care va aproba proiectele în valoare de peste 100.000 euro din domeniul comunicaţiilor, inclusiv a programelor de care vor beneficia companiile la care statul este acţionar unic sau majoritar.
Consiliul, având ca obiectiv promovarea societăţii informaţionale în România, va aproba bugetele anuale pentru proiectele directoare din domeniu ale instituţiilor publice şi ale companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care statul este acţionar unic sau majoritar, va aproba şi coordona proiectele în valoare mai mare de 100.000 euro, cu excepţia celor ale Ministerului de Externe care implică acţiuni de protecţie şi securitate a funcţionării echipamentelor de comunicaţii şi de procesare de date de la misiunile diplomatice şi va aviza strategiile de informatizare a ministerelor.
Consiliul va aproba şi proiectele din domeniul comunicaţiilor care necesită garanţii guvernamentale.
Noua structură va fi condusă de primul-ministru şi îi va avea ca membri pe vicepremier, în calitate de vicepreşedinte, şi pe miniştrii Finanţelor, Economiei, Educaţiei, Dezvoltării, Muncii, Justiţiei, Turismului, Sănătăţii, Culturii, Mediului, IMM, Comunicaţiilor, Afacerilor Externe.
La invitaţia preşedintelui vor participa şi alte persoane la şedinţele consiliului.
În vederea pregătirii lucrărilor şi analizării proiectelor ce vor fi supuse aprobării Consiliului, va fi formată o comisie de specialişti formată din conducătorii departamentelor de tehnologia informaţiei din ministere şi a celorlalte instituţii aflate în subordinea Guvernului.
Comisia se va întruni lunar sau ori de câte ori va fi nevoie pentru a analiza şi a propune Consiliului solicitările avizate favorabil.
Consiliul, având ca obiectiv promovarea societăţii informaţionale în România, va aproba bugetele anuale pentru proiectele directoare din domeniu ale instituţiilor publice şi ale companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care statul este acţionar unic sau majoritar, va aproba şi coordona proiectele în valoare mai mare de 100.000 euro, cu excepţia celor ale Ministerului de Externe care implică acţiuni de protecţie şi securitate a funcţionării echipamentelor de comunicaţii şi de procesare de date de la misiunile diplomatice şi va aviza strategiile de informatizare a ministerelor.
Consiliul va aproba şi proiectele din domeniul comunicaţiilor care necesită garanţii guvernamentale.
Noua structură va fi condusă de primul-ministru şi îi va avea ca membri pe vicepremier, în calitate de vicepreşedinte, şi pe miniştrii Finanţelor, Economiei, Educaţiei, Dezvoltării, Muncii, Justiţiei, Turismului, Sănătăţii, Culturii, Mediului, IMM, Comunicaţiilor, Afacerilor Externe.
La invitaţia preşedintelui vor participa şi alte persoane la şedinţele consiliului.
În vederea pregătirii lucrărilor şi analizării proiectelor ce vor fi supuse aprobării Consiliului, va fi formată o comisie de specialişti formată din conducătorii departamentelor de tehnologia informaţiei din ministere şi a celorlalte instituţii aflate în subordinea Guvernului.
Comisia se va întruni lunar sau ori de câte ori va fi nevoie pentru a analiza şi a propune Consiliului solicitările avizate favorabil.
Udrea: Vom închide hotelurile care nu respectă standardele
Ministrul Turismului, Elena Udrea, a declarat, joi, la Milano, că va începe controalele privind respectarea standardelor de calitate şi serviciile hotelurilor de pe litoral şi, dacă va fi nevoie, vor fi închise unităţile cu probleme majore.
"Nu doresc să închid hoteluri, dar, dacă va fi nevoie, vom aplica şi această măsură. În unele cazuri s-au dat clasificări pe ochi frumoşi, ca să nu spun pe altceva", a spus ministrul, la Bursa Internaţională de Turism de la Milano.
Ea a adăugat că acordarea de tichete de vacanţă ar trebui să stimuleze hotelierii să investească în unităţile pe care le deţin. Potrivit oficialului, odată rezolvată problema tichetelor de vacanţă, Ministerul Turismului se aşteaptă ca hotelierii să ridice calitatea serviciilor prestate.
"După ce le-am dat cu o mână, le putem lua cu cealalată, dacă nu cresc calitatea serviciilor. Le-am spus că au preţuri mari şi servicii proaste. Noi îi ajutăm, dar avem pretenţia ca şi ei să îşi ridice calitatea serviciilor", a spus Udrea.
Ministrul a mai spus că, în ceea ce priveşte numărul turiştilor străini care vor veni în România, speră ca în cazul în care numărul acestora nu va creşte pe fondul crizei economice să rămână măcar la nivelul de anul trecut.
"Suntem în criză, iar la lucruri spectaculoase nu ne putem aştepta. Sperăm să reuşim să stagnăm efectele crizei şi să rămânem la acelaşi număr de turişti străini ca anul trecut", a spus Udrea.
"Nu doresc să închid hoteluri, dar, dacă va fi nevoie, vom aplica şi această măsură. În unele cazuri s-au dat clasificări pe ochi frumoşi, ca să nu spun pe altceva", a spus ministrul, la Bursa Internaţională de Turism de la Milano.
Ea a adăugat că acordarea de tichete de vacanţă ar trebui să stimuleze hotelierii să investească în unităţile pe care le deţin. Potrivit oficialului, odată rezolvată problema tichetelor de vacanţă, Ministerul Turismului se aşteaptă ca hotelierii să ridice calitatea serviciilor prestate.
"După ce le-am dat cu o mână, le putem lua cu cealalată, dacă nu cresc calitatea serviciilor. Le-am spus că au preţuri mari şi servicii proaste. Noi îi ajutăm, dar avem pretenţia ca şi ei să îşi ridice calitatea serviciilor", a spus Udrea.
Ministrul a mai spus că, în ceea ce priveşte numărul turiştilor străini care vor veni în România, speră ca în cazul în care numărul acestora nu va creşte pe fondul crizei economice să rămână măcar la nivelul de anul trecut.
"Suntem în criză, iar la lucruri spectaculoase nu ne putem aştepta. Sperăm să reuşim să stagnăm efectele crizei şi să rămânem la acelaşi număr de turişti străini ca anul trecut", a spus Udrea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
